Lovitură usturătoare pentru Moscova. Sancțiunea impusă de americani care ar putea pune pe butuci economia Rusiei

Administrația Biden interzice guvernului Rusiei să plătească deținătorii de obligațiuni prin intermediul băncilor americane, începând de miercuri, 25 mai, a anunțat Departamentul de Trezorerie.

Mișcarea face și mai grea misiunea Rusiei de a-și achita datoriile restante. Este cea mai recentă sancțiune a SUA împotriva Moscovei, ca răspuns la invazia Ucrainei. Având în vedere rolul pe care instituțiile financiare americane îl joacă în sistemul financiar global și complexitatea unor astfel de procese de plată, Rusia va avea mari dificultăți să efectueze aceste plăți și către alți deținători de obligațiuni, nu numai americani.

Până acum, administrația Biden a acordat o excepție crucială de la sancțiuni pentru banca centrală a Rusiei, permițându-i să proceseze plăți către deținătorii de obligațiuni prin intermediul băncilor americane și internaționale.

Dar această excepție a dispărut de miercuri, potrivit unui buletin emis de Departamentul de Trezorerie intitulat „Notice on Russian Harmful Foreign Activities Sanctions General License 9C”, notează CNBC.

O analiză JP Morgan Chase & Co. arată că Russa se confruntă cu plăți de aproape 400 de milioane de dolari datorate pentru obligațiunile denominate în dolari pe 23 și 24 iunie, potrivit unui raport al Dow Jones.

Timothy Ash, un strateg senior suveran la BlueBay Asset Management, a explicat la începutul acestei luni că Oficiul Trezoreriei pentru Controlul Activelor Străine, care administrează sancțiunile economice și comerciale, „poate acționa în orice moment pentru a opri instituțiile occidentale să proceseze rambursările obligațiunilor” de către Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lovitură #economie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.