Lukașenko cere economie de război pentru a evita colapsul: „Nu mai e timp de metode clasice”

31 Iul. 2025, 16:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2025, 16:55 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat că țara sa trebuie să treacă la o „mobilizare militară” a economiei chiar și în timp de pace, invocând presiunile crescânde asupra stabilității economice globale. În cadrul unei reuniuni cu șefii misiunilor diplomatice belaruse, liderul de la Minsk a subliniat că „trăim într-un timp de pace foarte dificil, în care este necesară o mobilizare militară. Avem nevoie de metode dure, uneori neconvenționale. Dar economia țării trebuie menținută cu orice preț”.

Lukașenko a avertizat că anii 2025 și 2026 vor fi „foarte dificili și tensionați” pentru Belarus, iar exigențele față de instituțiile statului vor crește. El a punctat că nu doar în caz de război e nevoie de mobilizare, ci și în vremuri de pace, economia fiind fundamentul dezvoltării durabile și al bunăstării naționale, scrie agenția de presă de la Minsk, Belta.

Declarația sa vine pe fondul discuțiilor dintre Belarus și Rusia privind acordarea unui nou sprijin financiar. Potrivit ministrului belarus de finanțe, Iuri Seliverstov, Minskul negociază obținerea unor fonduri suplimentare de la Moscova pentru acoperirea deficitului bugetar estimat în acest an la 4,5 miliarde de ruble belaruse (circa 1,6% din PIB), dar și pentru susținerea industriei de rafinare a petrolului și a unor proiecte de investiții.

Tot pe 24 iulie, Lukașenko a reiterat că Belarus se pregătește „pentru orice eventualitate”, inclusiv pentru un posibil conflict militar, deși a afirmat că nu dorește implicarea țării sale într-un război. În septembrie 2024, liderul de la Minsk avertizase că un atac asupra Belarusului ar putea declanșa un conflict global, afirmând că „ar fi preludiul celui de-al Treilea Război Mondial”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.