Lunea neagră pe Wall Street: Bursa americană înregistrează cea mai proastă zi din ultimii doi ani

Bursa americană a avut luni cea mai proastă zi din ultimii aproape doi ani, după o cădere extraordinară a burselor globale provocată de temerile privind o recesiune în SUA. Principalii indici bursieri americani – S&P 500, media industrială Dow Jones şi Nasdaq Composite – s-au prăbuşit în tranzacţiile volatile de la începutul zilei în New York, înainte de a-și reveni uşor, dar şedinţa de tranzacţionare turbulentă s-a încheiat pe o notă sumbră, investitorii temându-se că economia SUA se află pe o pantă şubredă, relatează CNN, conform News.ro.

Indicele Dow a scăzut cu 1.034 de puncte, adică cu 2,6%, S&P 500 s-a prăbuşit cu 3%, iar Nasdaq Composite a avut o cădere de 3,4%. Pentru indicele S&P 500, aceasta este cea mai mare scădere zilnică din septembrie 2022. Cât priveşte indicele Dow, este doar a 15-a oară când pierde mai mult de 1.000 de puncte într-o singură şedinţă, conform datelor FactSet.

Declinul internaţional de luni a început în Asia, unde indicele Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu 12,4%, în cea mai proastă zi de la prăbuşirea din Lunea Neagră din 1987. Pieţele europene i-au urmat exemplul, indicele FTSE 100 din Marea Britanie înregistrând cel mai abrupt declin de peste un an într-o singură zi. Mişcarea de şoc pe pieţele globale a fost generată de temerile legate de încetinirea economiei americane.

Și prețurile petrolului au scăzut. Contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate, referinţa SUA, s-au stabilit la 72,94 dolari pe baril. Contractele futures pe ţiţeiul Brent, referinţa internaţională, s-au stabilit la 76,30 dolari pe baril.

Downdetector a raportat că platformele populare de tranzacţionare online, inclusiv Fidelity, E-Trade şi Robinhood, au întâmpinat luni dificultăţi tehnice, investitorii grăbindu-se să vândă acţiuni. Alarma cu privire la soliditatea economiei americane, amplificată de un raport neaşteptat de slab privind locurile de muncă, publicat vineri, a contribuit la declinul vânzărilor. Debusolarea bursieră a avut loc la doar o zi după ce Rezerva Federală a ales să menţină ratele dobânzilor stabile, determinând criticii să acuze banca centrală că a aşteptat prea mult pentru a reduce ratele.

Indicele Nasdaq, axat pe tehnologie, a fost afectat şi de Apple, care s-a aflat sub presiune după ce s-a aflat că Berkshire Hathaway, compania lui Warren Buffett, şi-a redus participaţia importantă la gigantul tehnologic. Apple este cea mai mare companie publică din lume, cu o valoare de piaţă de peste 3 trilioane de dolari, iar performanţa acţiunilor sale are un efect semnificativ asupra întregii pieţe. Acţiunile legate de boom-ul inteligenţei artificiale, inclusiv Nvidia, au avut, de asemenea, probleme în ultimele zile.

Turbulenţele generale de luni au fost evidenţiate de indicele de volatilitate CBOE sau VIX – supranumit indicatorul fricii de pe Wall Street – care a urcat la niveluri nemaiîntâlnite de la prăbuşirea pieţei declanşată de criza Covid-19. Ulterior, acesta a scăzut din nou. Investitorii cred că riscul de recesiune este “în creştere”, a declarat Michael Gapen, economist la Bank of America.

În urmă cu doi ani, când inflaţia se afla la cel mai ridicat nivel din ultima generaţie, factorii de decizie de la Fed s-au grăbit să răcească cea mai mare economie a lumii şi să înăsprească politica monetară prin creşterea ratelor la un nivel maxim în ultimele două decenii. Oficialii speră să conducă SUA către o aşa-numită “aterizare uşoară”, prin care creşterea preţurilor să se normalizeze, iar recesiunea să fie evitată. Acum, că inflaţia este în scădere, ei se pregătesc să reducă ratele şi să-şi relaxeze politica.

“Nu am ajuns încă la acel punct”, a declarat săptămâna trecută preşedintele Fed, Jerome Powell. Următoarea şedinţă de stabilire a ratelor băncii centrale urmează să aibă loc în septembrie. Potrivit instrumentului CME FedWatch, traderii se aşteaptă în proporţie de 85% ca Fed să reducă ratele cu o jumătate de punct data viitoare când se va reuni din nou.

Unii experţi, inclusiv celebrul Jeremy Siegel, profesor emerit de finanţe la Wharton, au cerut Fed să convoace o reuniune de urgenţă pentru a reduce ratele înainte de această dată. Banca centrală a luat ultima dată o astfel de măsură în martie 2020, la începutul pandemiei Covid, scrie The Guardian. Cu toate acestea, alţi economişti şi investitori au susţinut că piaţa reacţionează exagerat la datele economice recente, unii recomandând chiar prăbuşirea de luni ca o oportunitate de cumpărare. “Preţurile mai mici pot avea cu siguranţă un efect psihologic masiv. Dar investitorii trebuie să facă un pas înapoi şi să se uite la povestea fundamentală, care rămâne încă decentă”, a declarat un expert.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cadere #Bursa #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.