Bursa americană a avut luni cea mai proastă zi din ultimii aproape doi ani, după o cădere extraordinară a burselor globale provocată de temerile privind o recesiune în SUA. Principalii indici bursieri americani – S&P 500, media industrială Dow Jones şi Nasdaq Composite – s-au prăbuşit în tranzacţiile volatile de la începutul zilei în New York, înainte de a-și reveni uşor, dar şedinţa de tranzacţionare turbulentă s-a încheiat pe o notă sumbră, investitorii temându-se că economia SUA se află pe o pantă şubredă, relatează CNN, conform News.ro.
Indicele Dow a scăzut cu 1.034 de puncte, adică cu 2,6%, S&P 500 s-a prăbuşit cu 3%, iar Nasdaq Composite a avut o cădere de 3,4%. Pentru indicele S&P 500, aceasta este cea mai mare scădere zilnică din septembrie 2022. Cât priveşte indicele Dow, este doar a 15-a oară când pierde mai mult de 1.000 de puncte într-o singură şedinţă, conform datelor FactSet.
Declinul internaţional de luni a început în Asia, unde indicele Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu 12,4%, în cea mai proastă zi de la prăbuşirea din Lunea Neagră din 1987. Pieţele europene i-au urmat exemplul, indicele FTSE 100 din Marea Britanie înregistrând cel mai abrupt declin de peste un an într-o singură zi. Mişcarea de şoc pe pieţele globale a fost generată de temerile legate de încetinirea economiei americane.
Și prețurile petrolului au scăzut. Contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate, referinţa SUA, s-au stabilit la 72,94 dolari pe baril. Contractele futures pe ţiţeiul Brent, referinţa internaţională, s-au stabilit la 76,30 dolari pe baril.
Downdetector a raportat că platformele populare de tranzacţionare online, inclusiv Fidelity, E-Trade şi Robinhood, au întâmpinat luni dificultăţi tehnice, investitorii grăbindu-se să vândă acţiuni. Alarma cu privire la soliditatea economiei americane, amplificată de un raport neaşteptat de slab privind locurile de muncă, publicat vineri, a contribuit la declinul vânzărilor. Debusolarea bursieră a avut loc la doar o zi după ce Rezerva Federală a ales să menţină ratele dobânzilor stabile, determinând criticii să acuze banca centrală că a aşteptat prea mult pentru a reduce ratele.
Indicele Nasdaq, axat pe tehnologie, a fost afectat şi de Apple, care s-a aflat sub presiune după ce s-a aflat că Berkshire Hathaway, compania lui Warren Buffett, şi-a redus participaţia importantă la gigantul tehnologic. Apple este cea mai mare companie publică din lume, cu o valoare de piaţă de peste 3 trilioane de dolari, iar performanţa acţiunilor sale are un efect semnificativ asupra întregii pieţe. Acţiunile legate de boom-ul inteligenţei artificiale, inclusiv Nvidia, au avut, de asemenea, probleme în ultimele zile.
Turbulenţele generale de luni au fost evidenţiate de indicele de volatilitate CBOE sau VIX – supranumit indicatorul fricii de pe Wall Street – care a urcat la niveluri nemaiîntâlnite de la prăbuşirea pieţei declanşată de criza Covid-19. Ulterior, acesta a scăzut din nou. Investitorii cred că riscul de recesiune este “în creştere”, a declarat Michael Gapen, economist la Bank of America.
În urmă cu doi ani, când inflaţia se afla la cel mai ridicat nivel din ultima generaţie, factorii de decizie de la Fed s-au grăbit să răcească cea mai mare economie a lumii şi să înăsprească politica monetară prin creşterea ratelor la un nivel maxim în ultimele două decenii. Oficialii speră să conducă SUA către o aşa-numită “aterizare uşoară”, prin care creşterea preţurilor să se normalizeze, iar recesiunea să fie evitată. Acum, că inflaţia este în scădere, ei se pregătesc să reducă ratele şi să-şi relaxeze politica.
“Nu am ajuns încă la acel punct”, a declarat săptămâna trecută preşedintele Fed, Jerome Powell. Următoarea şedinţă de stabilire a ratelor băncii centrale urmează să aibă loc în septembrie. Potrivit instrumentului CME FedWatch, traderii se aşteaptă în proporţie de 85% ca Fed să reducă ratele cu o jumătate de punct data viitoare când se va reuni din nou.
Unii experţi, inclusiv celebrul Jeremy Siegel, profesor emerit de finanţe la Wharton, au cerut Fed să convoace o reuniune de urgenţă pentru a reduce ratele înainte de această dată. Banca centrală a luat ultima dată o astfel de măsură în martie 2020, la începutul pandemiei Covid, scrie The Guardian. Cu toate acestea, alţi economişti şi investitori au susţinut că piaţa reacţionează exagerat la datele economice recente, unii recomandând chiar prăbuşirea de luni ca o oportunitate de cumpărare. “Preţurile mai mici pot avea cu siguranţă un efect psihologic masiv. Dar investitorii trebuie să facă un pas înapoi şi să se uite la povestea fundamentală, care rămâne încă decentă”, a declarat un expert.
