Mafia certificatelor inutile destructurată! Inspectorii de la vamă și ANSA se hrăneau de pe spatele agricultorilor

Exportatorii de cereale erau obligați să prezinte certificate fitosanitare. Documentele erau cerute de Serviciul Vamal și era emis de către ANSA. „Este un non sens când Vama cerea de la exportator documentele care sunt cerute de cumpărător”, a declarata ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea într-o conferință de presă.

Potrivit ministrului, în trei săptămâni aceste certificate au fost anulate.

„Nu există nicio țară în lume unde sunt puse bariere la export. Fiecare țară și le promovează. Dacă țara care cumpără are niște cerințe, le înaintează către noi ca țară și noi le îndeplinim și prezentăm certificate necesare. Or, noi în Republica Moldova am mers pe o cale deosebită și foarte interesantă. Evident că era mai mult construită pentru a lua mită, corupție. Noi construiam o relația cu agentul economic prin niște certificate lipsite de sens, care nu erau cerute de cumpărător, dar importante pentru niște laboratoare din Moldova, pentru un inspector vamal sau de la ANSA. Cineva trebuia să se hrănească de pe spatele exportatorului sau agricultorului”, a punctat Bolea.

Ministrul a spus că împreună cu asociațiile de profil urmează să fie făcută o analiză a tuturor certificatelor pentru a le reduce la maxim și a exclude absurditățile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exportatori #CERTIFICATE #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Economiei a publicat lista beneficiarilor ajutorului de stat, valabilă la data de 31 decembrie 2025, care arată că 20 de întreprinderi din Republica Moldova vor beneficia de sprijin financiar pentru realizarea unor investiții și crearea de noi locuri de muncă. Datele oficiale indică faptul că proiectele aprobate prevăd crearea a 1.191 de locuri de muncă și investiții totale estimate la peste 2,007 miliarde de lei, din care aproximativ 1,836 miliarde de lei reprezintă costuri eligibile.

Valoarea maximă a ajutorului de stat aprobat se ridică la circa 1,03 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sprijinului, aproximativ 771,7 milioane de lei, este acordată sub formă de scutiri fiscale, în timp ce granturile directe însumează circa 257,2 milioane de lei. Intensitatea ajutorului variază între 50% și 75%, în funcție de domeniul de activitate și tipul investiției.

Cele mai mari proiecte vizează industria alimentară, prelucrarea cărnii, fabricarea articolelor din beton, ambalaje, mobilier și echipamente electrotehnice. Printre beneficiarii cu cele mai mari investiții se numără FoodRetail SRL, cu investiții preconizate de peste 315 milioane de lei și 319 locuri de muncă noi, SC „NOUNCONS” SRL, cu investiții de peste 312 milioane de lei și 160 de angajări planificate, FPC ROGOB SRL, cu aproape 249 milioane de lei investiții, precum și compania „Fruja” AXD, cu proiecte de peste 218 milioane de lei.

Datele arată că statul mizează în principal pe facilități fiscale, nu pe plăți directe din buget, ceea ce reduce impactul imediat asupra finanțelor publice, dar generează angajamente pe termen mediu și lung. Autoritățile susțin că schema de ajutor de stat este orientată spre stimularea investițiilor productive, modernizarea capacităților industriale și crearea de locuri de muncă stabile, într-un context economic marcat de presiuni asupra pieței muncii și necesitatea relansării activității industriale.