Schema licitațiilor: firmele moldovenești, scoase din joc la drumuri

Economistul Veaceslav Ioniță acuză modul în care sunt organizate licitațiile pentru construcția drumurilor în Republica Moldova, susținând că actualul sistem exclude companiile locale și pune în pericol întregul sector. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Contrasens, a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, una dintre principalele probleme este faptul că marile proiecte de infrastructură sunt scoase la licitație integral, fără a fi împărțite în segmente mai mici, așa cum se practică în alte țări, inclusiv în România. În aceste condiții, firmele locale nu pot participa la concursuri, deoarece nu au capacitatea de a gestiona proiecte de zeci sau sute de kilometri.

„Dacă împarți drumul în segmente, mai multe companii pot participa și lucrările pot fi realizate mai rapid. În schimb, acum tot proiectul se dă unei singure companii, iar firmele locale sunt practic eliminate din concurs”, a declarat Ioniță.

Economistul a criticat și performanța companiilor străine, afirmând că în multe cazuri acestea întârzie lucrările ani la rând, iar ulterior tot firmele locale sunt chemate să finalizeze proiectele.

Situația este agravată de creșterea costurilor în sector, în special a prețului bitumului, care reprezintă circa 50% din costul asfaltului, dar și de scumpirea carburanților. În acest context, companiile din domeniu au cerut Guvernului achitarea datoriilor restante, estimate la aproximativ 200 de milioane de lei, pentru a-și putea continua activitatea.

„Nu au cerut subvenții, ci plata datoriilor existente, pentru a putea cumpăra materiale și a menține activitatea”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță avertizează că excluderea firmelor locale din licitații și lipsa lucrărilor ar putea duce la prăbușirea sectorului construcțiilor de drumuri, cu efecte grave pe termen lung, inclusiv pierderea capacităților tehnice și a forței de muncă.

Mai mult, economistul califică situația drept o posibilă „crimă economică deliberată”, sugerând că actualele decizii ar afecta intenționat industria. În opinia sa, soluțiile există și țin de segmentarea proiectelor, crearea unui mediu concurențial real și oferirea unor șanse egale pentru companiile locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.