Schema licitațiilor: firmele moldovenești, scoase din joc la drumuri

Economistul Veaceslav Ioniță acuză modul în care sunt organizate licitațiile pentru construcția drumurilor în Republica Moldova, susținând că actualul sistem exclude companiile locale și pune în pericol întregul sector. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Contrasens, a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, una dintre principalele probleme este faptul că marile proiecte de infrastructură sunt scoase la licitație integral, fără a fi împărțite în segmente mai mici, așa cum se practică în alte țări, inclusiv în România. În aceste condiții, firmele locale nu pot participa la concursuri, deoarece nu au capacitatea de a gestiona proiecte de zeci sau sute de kilometri.

„Dacă împarți drumul în segmente, mai multe companii pot participa și lucrările pot fi realizate mai rapid. În schimb, acum tot proiectul se dă unei singure companii, iar firmele locale sunt practic eliminate din concurs”, a declarat Ioniță.

Economistul a criticat și performanța companiilor străine, afirmând că în multe cazuri acestea întârzie lucrările ani la rând, iar ulterior tot firmele locale sunt chemate să finalizeze proiectele.

Situația este agravată de creșterea costurilor în sector, în special a prețului bitumului, care reprezintă circa 50% din costul asfaltului, dar și de scumpirea carburanților. În acest context, companiile din domeniu au cerut Guvernului achitarea datoriilor restante, estimate la aproximativ 200 de milioane de lei, pentru a-și putea continua activitatea.

„Nu au cerut subvenții, ci plata datoriilor existente, pentru a putea cumpăra materiale și a menține activitatea”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță avertizează că excluderea firmelor locale din licitații și lipsa lucrărilor ar putea duce la prăbușirea sectorului construcțiilor de drumuri, cu efecte grave pe termen lung, inclusiv pierderea capacităților tehnice și a forței de muncă.

Mai mult, economistul califică situația drept o posibilă „crimă economică deliberată”, sugerând că actualele decizii ar afecta intenționat industria. În opinia sa, soluțiile există și țin de segmentarea proiectelor, crearea unui mediu concurențial real și oferirea unor șanse egale pentru companiile locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.