Mai puține rable pe drumurile Moldovei: Bruxelles-ul înăsprește regulile pentru exportul mașinilor second-hand

Uniunea Europeană pregătește reguli noi pentru mașinile vechi și pentru piața vehiculelor second-hand. Parlamentul European a aprobat un nou regulament care obligă producătorii auto să construiască vehicule mai ușor de reparat, reutilizat și reciclat, iar exportul mașinilor second-hand va fi controlat mai strict.

Noile prevederi urmează să intre în vigoare după finalizarea procedurilor legislative și se vor aplica efectiv peste aproximativ doi ani în statele membre ale UE.

Una dintre cele mai importante schimbări vizează mașinile second-hand. Autoritățile europene vor introduce criterii mai clare pentru a stabili dacă un vehicul poate fi vândut ca automobil rulat sau dacă trebuie considerat deșeu și trimis la reciclare. Astfel, mașinile care nu mai sunt sigure pentru circulație nu vor mai putea fi exportate în țări terțe, inclusiv în Republica Moldova, sub statutul de vehicule second-hand.

De asemenea, constructorii auto vor fi obligați să folosească mai multe materiale reciclate în producția mașinilor noi, inclusiv plastic provenit din vehicule scoase din uz. Scopul este reducerea deșeurilor și recuperarea materiilor prime valoroase folosite în industria auto.

Experții estimează că noile reguli europene ar putea reduce treptat numărul vehiculelor foarte vechi care ajung pe piețele din afara UE. În același timp, acestea ar putea încuraja importul unor automobile mai noi, mai sigure și mai puțin poluante.

Regulamentul va fi extins treptat și pentru alte categorii de vehicule, inclusiv camioane, autobuze și motociclete, în încercarea de a crește nivelul de reciclare și reutilizare a materialelor în industria auto europeană.

Schimbările ar putea avea impact și asupra Republicii Moldova, unde piața este dominată de automobilele second-hand. Potrivit datelor Serviciului Vamal, în 2025 au fost vămuite peste 65 de mii de autoturisme. Dintre acestea, aproape 46 de mii au fost mașini second-hand.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export din ue #mașini second-hand #reguli noi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.