Maia Sandu îl va primi în vizită pe Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. Când va avea loc întrevederea

Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, va efectua o vizită de lucru în Republica Moldova, în perioada 13-14 mai curent. Oficialul va avea întrevederi cu șefa statului, Maia Sandu, fiind invitat de aceasta în vizită în țara noastră, scrie Realitatea.md.

Astfel, Președinția anunță că, Maia Sandu se va întâlni vineri, 14 mai, cu omologul său lituanian, Gitanas Nauseda.

Discuțiile dintre cei doi șefi de stat se vor concentra pe oportunitățile de diversificare și de aprofundare a relațiilor bilaterale, precum și pe dinamizarea relațiilor dintre Republica Moldova și UE, Lituania fiind un susținător consecvent al obiectivelor de integrare europeană a țării noastre și de realizare a reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Pe finalul vizitei, președinții celor două state, Maia Sandu și Gitanas Nauseda vor planta câte un arbore la Grădina Botanică din Chișinău – un gest simbolic de aliniere a Republicii Moldova la politica de mediu a Uniunii Europene privind creșterea gradului de conștientizare a populației în legătură cu problemele ecologice.

Precizăm că, ultima vizită a unui președinte lituanian în Republica Moldova a avut loc cu 6 ani.

Amintim că, primul președinte de stat, care a vizitat Republica Moldova, de la preluarea mandatului de șef al statului, de către Maia Sandu a fost Klaus Iohannis, la câteva zile de la învestirea Maiei Sandu.

#intrevedere #Lituania #Maia Sandu #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.