Maia Sandu: „Moldova vrea să devină membră a UE. Am prefera mai devreme decât mai târziu”

14 Dec. 2021, 23:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2021, 23:56 // Actual //  bani.md

Maia Sandu a declarat, într-un interviu pentru Reuters, citat de digi24.ro, că Republica Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană și că ar vrea ca acest lucru să se întâmple „mai devreme decât mai târziu”.

Declarațiile președintei Maia Sandu au reprezentat cea mai directă și clară exprimare publică a cursului pro-occidental și pro-european al Republicii Moldova. Sandu, al cărei partid reformist a obţinut o victorie detaşată în alegerile parlamentare din luna iulie, este văzută în Republica Moldova ca un simbol al schimbării care oferă UE un succes de politică externă într-o ţară aproape falimentată de corupţia endemică.

„Republica Moldova vrea să devină membră a UE într-o zi”, a mai spus Maia Sandu, care a evitat afirmaţiile fără echivoc privind orientarea ţării după ce a ajuns la putere la sfârşitul lui 2020, dată fiind dependenţa Moldovei de gazul rusesc. „Ne-ar plăcea să ajungem acolo preferabil mai devreme decât mai târziu”, a afirmat Sandu în cadrul interviului care a avut loc într-un hotel din Bruxelles.

Întrebată dacă Rusia va permite Republicii Moldova – care se află între Ucraina şi statul membru UE, România, să adere la UE, Maia Sandu a răspuns că le-a spus oficialilor ruşi că modelul blocului celor 27 este cel de urmat pentru ţară. „Vom insista că este alegerea noastră (n. red. – aderarea la UE) şi ne-ar plăcea ca alte ţări să respecte această alegere”, a subliniat ea.

Rusia, acuzată că se folosește de livrările de gaz pentru a intimida Republica Moldova

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a acuzat Moscova, în octombrie, că se foloseşte de gazul natural pentru a intimida Republica Moldova, o acuzaţie pe care Kremlinul o respinge. Sandu a calificat noul contract pe cinci ani semnat de guvernul de la Chişinău cu Gazprom drept „rezonabil”, dar a spus că Moscova le-a acordat „preţuri preferenţiale” aliaţilor apropiaţi.

Guvernul de la Chişinău va contesta solicitarea Gazprom de pe 30 octombrie de plată a unor datorii de 709 milioane de dolari, a spus ea.

„Când preţul gazului a crescut atât de mult, Gazprom a început să vorbească despre unele datorii despre care susţin că datează din 1994 (…) Bineînţeles că acest lucru a fost folosit în negocieri. Noi credem că datoria trebuie să fie mult mai mică”, a afirmat Maia Sandu.

Preşedinta Republicii Moldova a spus şi că este preocupată de acumularea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina. Ea a precizat, însă, că nu există semne de activitate rusă sporită în Transnistria, regiunea separatistă din estul Moldovei.

„Din nefericire, avem în continuare trupe ruse pe teritoriul nostru”, a amintit ea, solicitând retragerea lor din Transnistria care, conform legislației internaționale este parte a teritoriului Republicii Moldova.

Controlul Maiei Sandu asupra executivului şi a parlamentului îi oferă Republicii Moldova cea mai bună şansă pe care a avut-o vreodată de a lua statul din mâinile unor elite corupte, susţin oficiali de la Bruxelles şi de la Chişinău.

Republica Moldovei a cerut Interpolului să-i caute pe doi dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, acuzaţi că au sifonat banii statului. Unul dintre ei, Vladimir Plahotniuc, este acuzat de implicare în furtul de un miliard de euro din băncile moldovene în perioada 2014-2015. Avocaţii lui Plahotniuc au negat că el a fost implicat în ceea ce este cunoscut la nivel local sub denumirea „furtul secolului”.

„Contăm pe sprijin internaţional pentru că cei mai mari escroci care au furat de la poporul nostru au părăsit ţara”, a mai spus Sandu, adăugând că Plahotniuc se ascunde probabil în Turcia.

 

Realitatea Live

05 Ian. 2026, 17:43
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
05 Ian. 2026, 17:43 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Bitcoin a revenit puternic peste pragul de 93 000 de dolari la începutul acestei săptămâni, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni și confirmând o schimbare de ton pe piața criptomonedelor. Pe 5 ianuarie, cotația a urcat până la aproximativ 93 350 de dolari, maxim atins în contextul deschiderii tranzacțiilor cu futures pe bursa CME, moment care a generat un „gap” de preț între 90 500 și 91 550 de dolari.

În prezent, moneda are o capitalizare de piață estimată la 1,85 trilioane de dolari și un volum de tranzacționare de peste 38 de miliarde de dolari în ultimele 24 de ore. Din perspectiva analizei tehnice, structura rămâne favorabilă. Bitcoin a construit minime succesiv mai ridicate după ce a apărat zona de suport de 85 000–86 000 de dolari la finalul lunii decembrie.

Principala zonă de rezistență este identificată între 94 500 și 95 000 de dolari, iar o depășire susținută a acestui interval ar putea deschide calea către noi maxime. Pe de altă parte, o coborâre sub nivelul de 92 000–91 000 de dolari ar putea slăbi structura pe termen scurt și ar crește riscul unei corecții mai ample. Per ansamblu, bitcoin își consolidează poziția într-o zonă-cheie, cu o perspectivă pozitivă, dar cu prudență crescută din partea investitorilor.