MAIB a desemnat finaliștii programului de internship „Stagii de practică cu remunerare”

24 Sept. 2021, 14:34
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
24 Sept. 2021, 14:34 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

21 de elevi și studenți de la patru instituții de învățământ din țară au fost selectați pentru participarea în cadrul programului de internship „Stagii de practică cu remunerare”, organizat de MAIB. Din 1 octombrie curent, tinerii vor fi încadrați în diferite departamente ale băncii, conform poziției pentru care au optat la etapa de înscrieri în program.

În total, 74 de aplicanți au depus dosarele pentru a beneficia de oportunitățile programului de internship. Tinerii au fost selectați ținând cont de mai multe criterii, inclusiv conform reușitei academice și rezultatelor interviului cu echipa HR.

Svetlana Bodaci, Director HR:

„În cadrul interviurilor am descoperit extrem de mulți tineri ambițioși, dornici să învețe bunele practici financiare, de marketing sau din domeniul Riscuri. Îi așteaptă multe provocări și o mulțime de procese de lucru captivante, pe care, probabil, vor avea ocazia să le testeze în premieră. Avem certitudinea că la finalizarea programului de internship studenții vor fi gata să facă primul pas în carieră și ne vom bucura pentru cei care vor rămâne parte a echipei MAIB”.

În următoarele șase luni tinerii vor participa la sesiuni de instruire şi traininguri, ghidate de profesionişti și mentori din bancă. Stagiarii au asigurată o bursă lunară, vor primi cardul bancar AVANTI şi posibilitatea de angajare cu program întreg sau redus.

Încheierea programului de internship va fi marcată de pregătirea şi prezentarea unor proiecte de grup. Cel mai bun proiect va fi prezentat și premiat de către managementul băncii.

Mai multe informații despre programul de internship sunt disponibile consultând pagina web www.student.maib.md. Lista studenților selectați pentru programul de internship este disponibilă mai jos.

Nr. Student Program de studii Instituție de învățământ
1 Țuțuianu Corina Licență Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți
2 Isac Gheorghe Licență Universitatea Tehnică a Moldovei
3 Lupașcu Lucreția Licență Universitatea Tehnică a Moldovei
4 Grecu Luminița Licență Academia de Studii Economice din Moldova
5 Șargu Cătălin Licență Academia de Studii Economice din Moldova
6 Purice Roxana Colegiu Centrul de Excelență în Economie și Finanțe
7 Cucoș Anna Licență Academia de Studii Economice din Moldova
8 Caraman Daniela Licență Universitatea de Stat din Moldova
9 Casian Oxana Colegiu Centrul de Excelență în Economie și Finanțe
10 Ciubotaru Adelina Colegiu Centrul de Excelență în Economie și Finanțe
11 Tulum Cătălina Licență Academia de Studii Economice din Moldova
12 Solomca larisa Licență Academia de Studii Economice din Moldova
13 Becciv Mariana Master Academia de Studii Economice din Moldova
14 Ursachi Doina Licență Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți
15 Abramchuk Anastasia Licență Academia de Studii Economice din Moldova
16 Stamate Adriana Colegiu Centrul de Excelență în Economie și Finanțe
17 Zaltur Cristina Colegiu Centrul de Excelență în Economie și Finanțe
18 Petrache Daniel Licență Academia de Studii Economice din Moldova
19 Dohotaru Ecaterina Master Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți
20 Varzari Sergiu Licență Universitatea Tehnică a Moldovei
21 Crudu Elizaveta Master Academia de Studii Economice din Moldova

Despre MAIB

MAIB este liderul sectorului bancar din Republica Moldova. Deţine o cotă de peste 34% la credite şi 31% din volumul depozitelor din sectorul bancar. Banca are peste 2250 de angajaţi, reprezentând puţin peste un sfert din angajaţii din bankingul din ţară. Resursele umane reprezintă una dintre prioritățile MAIB în noua sa strategie. Banca îşi propune să crească loialitatea angajaţilor, să dezvolte o cultură corporativă, să promoveze leadershipul şi managementul performanţei. Pe termen mediu un obiectiv al MAIB este menţinerea angajamentului angajaţilor la nivelul de peste 85%. Implicarea MAIB în activităţi educaţionale este parte din acţiunile de responsabilitate socială ale băncii, dar şi din acţiunile menite să construiască relaţiile cu viitorii potenţiali angajaţi.

P.

 

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.