Manipulare marca Lavrov: Criza alimentară provocată de agresivitatea sancțiunilor occidentului

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, aflat într-o ofensivă diplomatică în Egipt, a respins afirmaţiile potrivit cărora Moscova ar fi provocat criza alimentară mondială, transmite BBC.

Lavrov a declarat că „agresivitatea” naţiunilor occidentale în impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei indică o concluzie simplă, şi anume că „nu este vorba despre Ucraina, ci despre viitorul ordinii mondiale”.

Într-un discurs ţinut în faţa ambasadorilor Ligii Arabe la Cairo, el a declarat că naţiunile occidentale distorsionează adevărul cu privire la impactul sancţiunilor asupra securităţii alimentare globale. El a acuzat naţiunile occidentale că încearcă să îşi impună dominaţia asupra altora.

O mare parte din lumea arabă şi din Africa este grav afectată de penuria de cereale cauzată de războiul Rusiei din Ucraina. Un acord istoric semnat vineri pentru reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei atârnă în balanţă după ce Rusia a atacat sâmbătă obiective din portul Odesa, precizează BBC.
Lavrov a declarat că „agresivitatea” naţiunilor occidentale în impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei indică o concluzie simplă: „Nu este vorba despre Ucraina, ci despre viitorul ordinii mondiale.

„Ei spun că toată lumea trebuie să susţină o ordine mondială bazată pe reguli, iar regulile sunt scrise în funcţie de situaţia specifică pe care Occidentul doreşte să o rezolve în favoarea sa”.

Anterior, Lavrov a purtat discuţii cu omologul său egiptean, Sameh Shoukry.

Egiptul are legături semnificative cu Rusia, care îi furnizează grâu, arme şi – până la începutul invaziei din Ucraina – un număr mare de turişti. După discuţiile cu Shoukry, Lavrov a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă comune, că Occidentul prelungeşte conflictul, chiar dacă a înţeles „care şi al cui va fi sfârşitul”.

Aceasta este prima etapă pentru Lavrov a unui scurt turneu în Africa, care include Etiopia, Uganda şi Congo-Brazzaville. Lavrov va continua să viziteze trei naţiuni africane pentru a obţine sprijin pe fondul furiei provocate de război.

Lavrov va continua să viziteze trei naţiuni africane pentru a obţine sprijin pe fondul furiei provocate de război.

#alimente #criză #Lavrov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.