Manipulare marca Lavrov: Criza alimentară provocată de agresivitatea sancțiunilor occidentului

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, aflat într-o ofensivă diplomatică în Egipt, a respins afirmaţiile potrivit cărora Moscova ar fi provocat criza alimentară mondială, transmite BBC.

Lavrov a declarat că „agresivitatea” naţiunilor occidentale în impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei indică o concluzie simplă, şi anume că „nu este vorba despre Ucraina, ci despre viitorul ordinii mondiale”.

Într-un discurs ţinut în faţa ambasadorilor Ligii Arabe la Cairo, el a declarat că naţiunile occidentale distorsionează adevărul cu privire la impactul sancţiunilor asupra securităţii alimentare globale. El a acuzat naţiunile occidentale că încearcă să îşi impună dominaţia asupra altora.

O mare parte din lumea arabă şi din Africa este grav afectată de penuria de cereale cauzată de războiul Rusiei din Ucraina. Un acord istoric semnat vineri pentru reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei atârnă în balanţă după ce Rusia a atacat sâmbătă obiective din portul Odesa, precizează BBC.
Lavrov a declarat că „agresivitatea” naţiunilor occidentale în impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei indică o concluzie simplă: „Nu este vorba despre Ucraina, ci despre viitorul ordinii mondiale.

„Ei spun că toată lumea trebuie să susţină o ordine mondială bazată pe reguli, iar regulile sunt scrise în funcţie de situaţia specifică pe care Occidentul doreşte să o rezolve în favoarea sa”.

Anterior, Lavrov a purtat discuţii cu omologul său egiptean, Sameh Shoukry.

Egiptul are legături semnificative cu Rusia, care îi furnizează grâu, arme şi – până la începutul invaziei din Ucraina – un număr mare de turişti. După discuţiile cu Shoukry, Lavrov a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă comune, că Occidentul prelungeşte conflictul, chiar dacă a înţeles „care şi al cui va fi sfârşitul”.

Aceasta este prima etapă pentru Lavrov a unui scurt turneu în Africa, care include Etiopia, Uganda şi Congo-Brazzaville. Lavrov va continua să viziteze trei naţiuni africane pentru a obţine sprijin pe fondul furiei provocate de război.

Lavrov va continua să viziteze trei naţiuni africane pentru a obţine sprijin pe fondul furiei provocate de război.

#alimente #criză #Lavrov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.