Manipulare marca Lavrov: Criza alimentară provocată de agresivitatea sancțiunilor occidentului

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, aflat într-o ofensivă diplomatică în Egipt, a respins afirmaţiile potrivit cărora Moscova ar fi provocat criza alimentară mondială, transmite BBC.

Lavrov a declarat că „agresivitatea” naţiunilor occidentale în impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei indică o concluzie simplă, şi anume că „nu este vorba despre Ucraina, ci despre viitorul ordinii mondiale”.

Într-un discurs ţinut în faţa ambasadorilor Ligii Arabe la Cairo, el a declarat că naţiunile occidentale distorsionează adevărul cu privire la impactul sancţiunilor asupra securităţii alimentare globale. El a acuzat naţiunile occidentale că încearcă să îşi impună dominaţia asupra altora.

O mare parte din lumea arabă şi din Africa este grav afectată de penuria de cereale cauzată de războiul Rusiei din Ucraina. Un acord istoric semnat vineri pentru reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei atârnă în balanţă după ce Rusia a atacat sâmbătă obiective din portul Odesa, precizează BBC.
Lavrov a declarat că „agresivitatea” naţiunilor occidentale în impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei indică o concluzie simplă: „Nu este vorba despre Ucraina, ci despre viitorul ordinii mondiale.

„Ei spun că toată lumea trebuie să susţină o ordine mondială bazată pe reguli, iar regulile sunt scrise în funcţie de situaţia specifică pe care Occidentul doreşte să o rezolve în favoarea sa”.

Anterior, Lavrov a purtat discuţii cu omologul său egiptean, Sameh Shoukry.

Egiptul are legături semnificative cu Rusia, care îi furnizează grâu, arme şi – până la începutul invaziei din Ucraina – un număr mare de turişti. După discuţiile cu Shoukry, Lavrov a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă comune, că Occidentul prelungeşte conflictul, chiar dacă a înţeles „care şi al cui va fi sfârşitul”.

Aceasta este prima etapă pentru Lavrov a unui scurt turneu în Africa, care include Etiopia, Uganda şi Congo-Brazzaville. Lavrov va continua să viziteze trei naţiuni africane pentru a obţine sprijin pe fondul furiei provocate de război.

Lavrov va continua să viziteze trei naţiuni africane pentru a obţine sprijin pe fondul furiei provocate de război.

#alimente #criză #Lavrov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.