Manipulare marca Lavrov: Criza alimentară provocată de agresivitatea sancțiunilor occidentului

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, aflat într-o ofensivă diplomatică în Egipt, a respins afirmaţiile potrivit cărora Moscova ar fi provocat criza alimentară mondială, transmite BBC.

Lavrov a declarat că „agresivitatea” naţiunilor occidentale în impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei indică o concluzie simplă, şi anume că „nu este vorba despre Ucraina, ci despre viitorul ordinii mondiale”.

Într-un discurs ţinut în faţa ambasadorilor Ligii Arabe la Cairo, el a declarat că naţiunile occidentale distorsionează adevărul cu privire la impactul sancţiunilor asupra securităţii alimentare globale. El a acuzat naţiunile occidentale că încearcă să îşi impună dominaţia asupra altora.

O mare parte din lumea arabă şi din Africa este grav afectată de penuria de cereale cauzată de războiul Rusiei din Ucraina. Un acord istoric semnat vineri pentru reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei atârnă în balanţă după ce Rusia a atacat sâmbătă obiective din portul Odesa, precizează BBC.
Lavrov a declarat că „agresivitatea” naţiunilor occidentale în impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei indică o concluzie simplă: „Nu este vorba despre Ucraina, ci despre viitorul ordinii mondiale.

„Ei spun că toată lumea trebuie să susţină o ordine mondială bazată pe reguli, iar regulile sunt scrise în funcţie de situaţia specifică pe care Occidentul doreşte să o rezolve în favoarea sa”.

Anterior, Lavrov a purtat discuţii cu omologul său egiptean, Sameh Shoukry.

Egiptul are legături semnificative cu Rusia, care îi furnizează grâu, arme şi – până la începutul invaziei din Ucraina – un număr mare de turişti. După discuţiile cu Shoukry, Lavrov a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă comune, că Occidentul prelungeşte conflictul, chiar dacă a înţeles „care şi al cui va fi sfârşitul”.

Aceasta este prima etapă pentru Lavrov a unui scurt turneu în Africa, care include Etiopia, Uganda şi Congo-Brazzaville. Lavrov va continua să viziteze trei naţiuni africane pentru a obţine sprijin pe fondul furiei provocate de război.

Lavrov va continua să viziteze trei naţiuni africane pentru a obţine sprijin pe fondul furiei provocate de război.

#alimente #criză #Lavrov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat, la postul public Moldova 1, că neprimireauspendarea ultimei tranșe din actualul program cu Fondul Monetar Internațional nu a fost cauzată de incertitudinile din jurul reformei justiției sau de funcționarea structurilor anticorupție.
Potrivit șefului Guvernului, FMI a încercat să înțeleagă procesele interne, însă expirarea ultimei tranșe a fost determinată de factori „mai degrabă subiectivi”, inclusiv de contextul electoral și de faptul că Fondul nu și-a organizat misiunile în Republica Moldova, ceea ce a dus la expirarea programului în luna octombrie.

Premierul a subliniat că Republica Moldova nu se află într-o situație de criză macroeconomică și, din acest motiv, nu are o nevoie urgentă de finanțare din partea FMI. „Mesajul Fondului Monetar a fost clar: avem suficienți bani, iar FMI intervine, de regulă, în situații de urgență”, a spus Munteanu.

Cu toate acestea, Guvernul își dorește un nou program cu FMI, chiar și fără componentă financiară, pentru rolul său de „certificare” a stării macroeconomice. „Este un semnal extrem de important pentru ceilalți parteneri și pentru piețe”, a explicat premierul, făcând referire la faptul că instituții precum Banca Mondială și donatorii bilaterali își calibrează sprijinul în funcție de evaluările FMI.

În acest context, Munteanu a invocat exemplele internaționale, inclusiv cazul Grecia, unde programele FMI au precedat intervențiile masive ale altor finanțatori, tocmai pentru a oferi o evaluare credibilă a situației macroeconomice.

Premierul a amintit că ultimul raport al FMI confirmă faptul că datoria publică a Republicii Moldova este gestionabilă, chiar dacă există presiuni bugetare legate de deficit, explicate prin investițiile capitale. „Ați văzut reacția piețelor și decizia băncii centrale de a reduce rata de refinanțare cu un punct procentual, urmată de reacția băncilor comerciale”, a spus el.

În opinia șefului Executivului, aceste semnale arată că economia este percepută pozitiv de piețe, iar un nou program cu FMI, estimat pentru primăvara anului viitor, ar putea duce la îmbunătățirea ratingului de țară. „Un rating mai bun înseamnă investiții mai multe și finanțare la costuri mai mici. Sentimentul investitorilor, atunci când există un program cu Fondul Monetar, este clar pozitiv”, a concluzionat premierul.