De ce SUA trimit atât de „cumpătat” sisteme HIMARS Ucrainei și care e reținerea trimiterii de rachete tactice ATACMS

25 Iul. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Oficialii ucraineni le spun omologilor occidentali că dacă aceștia ar trimite mai multe arme sofisticate, situația s-ar schimba și ar putea să îi învingă pe invadatorii ruși mai repede. HIMARS a schimbat deja relația de putere de câmpul de luptă, însă administrația Biden a trimis sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate cu țârâita, urmărind cum le gestionează ucrainenii și cum răspund rușii, arată o analiză Washigton Post.

De la o lovitură recentă cu o rachetă HIMARS asupra unui depozit de muniție inamic din Izium, situat la sud-est de al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Harkiv, bombardamentele rusești au fost „de 10 ori mai puține” decât înainte, a declarat Bohdan Dmytruk, comandantul batalionului din Brigada 93 Mecanizată a Ucrainei.

Faptul că americanii trimit câte 4, câte 4 sau chiar câte 2 astfel de sisteme nu are sens pentru luptătorii de pe teren, într-un moment crucial al războiului.

Numai în batalionul său, a spus Dmytruk, numărul morților și răniților a scăzut dramatic în comparație cu ce se întâmpla acum 3 luni. „Acum avem câte un om care suferă o comoție cerebrală în fiecare săptămână. Înainte de a avea HIMARS, aveam câte doi sau trei pe zi din cauza intensității bombardamentelor.”

Administrația Biden a anunțat vineri că va trimite alte patru HIMARS – Sisteme de rachete de artilerie de înaltă mobilitate – în Ucraina, ridicând totalul la 16. De asemenea, Marea Britanie și Germania au trimis sau au promis fiecare câte trei sisteme similare cu lansare multiplă cu rază lungă. Dar ucrainenii și alți observatori apropiați ai conflictului spun că nevoia este mult mai mare și imediată.

Oficialii guvernamentali și militari ucraineni au spus de mai multe ori că au nevoie de zeci, sute sau chiar mii de HIMARS. „Pentru o contraofensivă eficientă, avem nevoie de cel puțin 100”, a declarat marți ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov. „Asta ar schimba jocul.”

Furnizarea de asistență de securitate Ucrainei a devenit o operațiune masivă, care implică peste 50 de țări.

Statele Unite conduc efortul, cu cei mai mulți bani cheltuiți și cele mai multe arme trimise – în valoare de 8,2 miliarde de dolari, fiind așteptate alte miliarde – deși alții au furnizat colectiv echipamente militare ușoare și grele în valoare de miliarde.

Administrația americană și oficialii militari au spus că una dintre preocupările lor principale nu este provocarea Rusiei într-un conflict direct cu NATO, chiar dacă Ucraina subliniază că Rusia le-a invadat țara fără provocare.

Însă astfel de arme sofisticate nu ies din cutie gata de utilizare. Până acum, a spus el, Lloyd Austin a săus că 200 de ucraineni au fost instruiți în afara țării pentru utilizarea și întreținerea HIMARS.

„Nu este suficient doar să oferi un echipament”, a spus Austin. „Trebuie să avem acea piesă plus piese de schimb, plus unelte pentru a o repara.”

Cum au fost folosire sistemele HIMARS până acum

HIMARS-urile au fost folosite pentru a distruge posturile de comandă rusești, depozitele de muniții și alte centre logistice. În regiunea de sud, în Herson, o zonă ocupată de Rusia încă din primele zile de război, HIMARS a vizat Podul Antonovskiy, o rută cheie de aprovizionare care leagă Peninsula Crimeea, unde Rusia are o bază militară, de trupele lor din Herson.

HIMARS-urile au fost atât de eficiente încât ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a ordonat comandanţilor să le acorde prioritate. Moscova speră să folosească drone – probabil cumpărate din Iran, potrivit oficialilor americani – pentru a găsi și distruge sistemele HIMARS. Rusia a susținut deja că a lovit cel puțin patru dintre aceste sisteme. Informație infirmată de ucraineni.
Dar „nu am pierdut niciun HIMARS, în ciuda a ceea ce au susținut rușii”, a declarat Kyrylo Budanov, șeful serviciilor secrete militare din Ucraina, într-un interviu.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.