Algeria, supărată pe Spania, a închis robinetul la gaz

Livrarea de gaze algeriene spre Spania prin gazoductul submarin Medgaz este „momentan” suspendată din cauza unui incident „în partea spaniolă”, a anunțat duminică grupul de petrol şi gaze algerian Sonatrach, în condițiile în care importurile de gaze algeriene de către Spania au scăzut puternic în ultimele luni în contextul unor tensiuni de natură politică între Alger şi Madrid.

„Un incident s-a produs în partea spaniolă, spre sfârşitul dimineţii de duminică, la gazoductul Medgaz (care leagă Algeria de Spania – n.r.), provocând o întrerupere momentană a aprovizionării cu gaze a Spaniei”, a precizat Sonatrach într-un comunicat. „Echipele tehnice spaniole sunt pe teren pentru a efectua reparaţiile necesare şi a restabili aprovizionarea Spaniei cu gaze în cel mai scurt timp”, a adăugat aceeaşi sursă.

Pe de altă parte, Enagas, operatorul reţelei spaniole de gaze, susține că fluxul de gaze care soseşte în Spania din Algeria prin Medgaz nu a încetat niciun moment duminică, ci doar s-a diminuat, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„La miezul zilei, potrivit unei informaţii provenite de la Medgaz, o întrerupere temporară, care a durat două ore, fluxul plecând de la uzina din Algeria, a provocat o diminuare, dar nu o întrerupere în debite la intrarea în Spania”, a afirmat grupul spaniol, care precizează că „fluxul cel mai scăzut a fost de 704.000 Nm/h”. Sistemul de securitate nu a fost afectat şi „nu a existat niciun motiv tehnic pentru ca o astfel de situaţie să se producă”, punctează Enagas. Compania spaniolă mai spune că „problema a fost reglementată şi că fluxul de gaze este pe cale să revină la normal”.

Decizia Spaniei care a nemulțumit Algeria

Spania obișnuia să importe cea mai mare parte a gazelor sale din Algeria, în special prin Medgaz, gazoductul care leagă Peninsula Iberică de zăcămintele de gaz exploatate de compania Sonatrach, dar Spania și-a ostilizat guvernul algerian, după ce executivul socialistului Pedro Sanchez a decis, în martie, să susţină planul de autonomie marocan pentru Sahara Occidentală, cu scopul de a pune capăt unei crize diplomatice de peste un an între Madrid şi Rabat. Ca reacţie la această cotitură în poziţia tradiţional neutră a Madridului, autorităţile algeriene au suspendat la începutul lunii iunie un tratat de cooperare cu Spania.

Problema Saharei Occidentale, fostă colonie spaniolă considerată „teritoriu neautonom” de către ONU, opune de mai multe decenii Marocul – care controlează 80% din teritoriul acesteia – separatiştilor din Frontul Polisario, susţinuţi de Alger.

Așa se face că aceste probleme politice au ajuns să se reflecte și în furnizarea gazului. Potrivit Enagas, 24,4% din gazele importate de Spania în luna iunie au venit din Rusia, faţă de 29,6% din SUA. Dar Algeria, care mult timp a fost primul furnizor al ţării, nu a figurat decât cu 21,6% în aceste importuri de gaz făcute în luna iunie.

#Algeria #gaz #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alice Weidel, liderul partidului german de extremă dreapta AfD şi candidatul oficial la funcţia de cancelar, este un paradox. Deşi ea a câştigat teren pe scena politică din Germania prin discursul său extremist şi a promisiunilor cu iz suveranist, Weidel a lucrat la Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de pe Wall Street şi totodată o emblemă a tot ce este opusul suveranismului, scrie Financial Times.

Weidel, în vârstă de 45 de ani, nu se încadrează în stereotipul politicianului de extremă dreapta. Ea este căsătorită cu producătoroarea elveţiană de filme Sarah Bossard, cu care locuieşte împreună cu cei doi copii adoptaţi în Elveţia. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca analist pentru Goldman Sachs şi Allianz în Frankfurt, iar mai târziu a scris o teză de doctorat despre sistemul de pensii chinez.

De când a preluat frâiele AfD, Aliece Weidel a scris istorie. Partidul s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare din iunie, iar toamna trecută a obţinut până la 33 % din voturile germanilor în contextul alegerilor regionale, în ciuda acuzaţiilor care planează asupra unor membri de rang înalt din partid. Ei sunt acuzaţi de spionaj şi colaborarea cu state precum Rusia şi China.

Sondajele sugerează acum că AfD – care este împotriva musulmanilor, atacă cultura „woke” şi doreşte ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei – este pe cale să obţină primul său loc doi în alegerile parlamentare din 23 februarie, cu un procent record de 20 % din voturi.

Analiştii o văd pe Weidel ca pe o încercare a partidului de a da o faţă umană extremismului de dreapta într-o ţară care nu a uitat trecutul nazist şi nu vrea să îl repete.

Cu toate acestea, încercarea AfD a dat greş în timpul discursului lui Weidel de la Riesa, unde a făcut apel la cei mai loiali susţinători şi membri de partid şi unde a criticat „gloata de stânga”, care a întârziat începerea conferinţei cu două ore.

Ea a folosit şi îmbrăţişat în discursul său termenul extrem de controversat de „remigraţie”, promiţând „deportări pe scară largă ale imigranţilor”şi evocând o serie de atacuri comise în ultimii ani de migranţi şi solicitanţi de azil.

În cea mai recentă încercare a partidului de a face referire la epoca nazistă fără a încălca legea, un alt şef regional al partidului a încurajat mulţimea să scandeze „Alice für Deutschland” – un joc de cuvinte care face referire sloganul interzis „Alles für Deutschland”, care înseamnă „totul pentru Germania”.

Cei care au cunoscut-o pe Weidel în perioada în care a lucrat în domeniul finanţelor, în urmă cu două decenii, nu reuşesc să o asocieze cu liderul de extremă dreapta de astăzi.

Jim Dilworth, un bancher american care locuieşte în Germania şi care a lucrat cu ea la Goldman şi, ulterior, la Allianz Global Investors, a declarat că, la acea vreme, Weidel nu afişa opinii de dreapta. „Cel mai „radical” aspect al opiniilor sale a fost scepticismul faţă de euro ca monedă comună”, a spus el.

Dilworth a adăugat că, atunci când el şi-a exprimat mai târziu surprinderea faţă de decizia ei de a se alătura AfD, ea i-a spus că „mi-ar lua 20 de ani” să fac acelaşi progres în cadrul creştin-democraţilor de centru-dreapta.

„Deci, practic, acesta este motivul pentru care a ales acest partid. Cred că a existat o mulţime de oportunism acolo.” a mai spus Dilworth.

Analiştii şi chiar unii dintre aliaţii săi din cadrul AfD susţin că, chiar dacă partidul este pe cale să câştige şi mai multe voturi decât la alegerile din 2021, doar o parte dintre acestea sunt pe numele lui Weidel.

Alice Weidel, care este co-lider al AfD din 2019, s-a dovedit a fi şi o supravieţuitoare într-o formaţiune cunoscută pentru luptele sale interne. Surse din interior spun că a fost abilă în gestionarea flancului radical al partidului.

Indiferent de performanţele sale, partidul nu are aproape nicio speranţă de a prelua puterea la Berlin după votul de luna viitoare, din cauza „firewall-ului” ridicat de partidele principale din Germania, care au exclus toate formarea unei coaliţii cu AfD.

Dar oficialii acestuia se uită deja la următorul set de alegeri, programat pentru 2029, când speră la şi mai multă deziluzie din partea alegătorilor.