Marea transformare a pieței muncii din Moldova! Tinerii nu mai vor să muncească

Piața muncii din Moldova trece printr-o transformare semnificativă, cu un interes tot mai scăzut al tinerilor pentru muncă. Datele din trimestrul I 2024 arată o forță de muncă subutilizată de 93,3 mii de persoane, ceea ce reprezintă 10,1% din totalul forței de muncă extinse. Deși aceasta este o îmbunătățire față de 12,8% înregistrat în trimestrul I 2023, problema rămâne notabilă, arată datele Biroului Național de Statistică.

Rata de subutilizare variază semnificativ între bărbați și femei, fiind de 11,1% pentru bărbați și 9,2% pentru femei. În mediul rural, rata este de 10,2%, comparativ cu 10,1% în mediul urban.

În special tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani sunt afectați, cu o rată de subutilizare a forței de muncă de 11,3%, depășind nivelul mediu de 10,1% pentru persoanele de 15 ani și peste.

Majoritatea persoanelor subutilizate sunt adulte, cu vârste între 25 și 54 de ani, reprezentând 73,7% din total.

Cele mai mari discrepanțe sunt observate în rândul persoanelor de 65 ani și peste, unde rata de subutilizare este cu 3,6 puncte procentuale mai mare pentru femei față de bărbați. Pentru grupa de vârstă 20-64 ani, rata de subutilizare este de 10,2%, fiind mai ridicată în rândul bărbaților (11,4%) comparativ cu femeile (9,0%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tineri #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.