Matrapazlâcurile cu gaz din Moldova. Tănase: Vom plăti mai scump în schimb vom scăpa de schemele obscure

La 31 octombrie expiră contractul cu Gazprom de livrare a gazelor Republicii Moldova. Autoritățile Republicii, deocamdată, nu au ajuns la un consens cu concernul rus pentru un nou contract. Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase sugerează că, Chișinăul trebuie să opteze pentru sursele alternative de aprovizizonare cu gaze. Chiar dacă prețul achitat va fi mai mare, „vom scăpa de schemele obscure energetice odată pentru totdeauna”.

Criza gazelor desigur presupune anumite riscuri: de a plăti mai scump sau chiar de a îngheța. În schimb ea oferă și oportunitatea pentru “потомки Будулая” (n.r așa mediatizează presa rusă criza gazelor din Moldova) de a scăpa de “потомки хана Батыя” odată pentru totdeauna. Așa cum am reorientat agricultura și vinificația noastră spre piețele occidentale, tot așa vom reuși sa ne aprovizionat cu gaze de pe alte piețe. Vom plăti mai scump în schimb vom scapă și de schemele obscure energetice odată pentru totdeauna”, a explicat Tănase.

Fotul președinte al Curții Constituționale susține că e mai convenabil pentru Republica Moldova să achiziționeze gaze în condiții transparente decât să plătească un preț mai mic și apoi să se pomenească cu datorii.

Vom ajunge sa ne convingem că este mult mai ieftin sa cumpărăm gaze mai scumpe, dar transparent, decât să cumpărăm gaze “ieftine” de la un regim cleptocratic, să le plătim și mai apoi, să ne pomenim cu datorii de milioane”, a punctat Tănase.

Republica Moldova, deocamdată, nu a reușit să încheie un contract de livrare a gazelor cu Gazprom. În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. Gazprom declara că va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 noiembrie va fi sistată livrarea gazelor.

#gaz #contract #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.