Matrapazlâcurile cu gaz din Moldova. Tănase: Vom plăti mai scump în schimb vom scăpa de schemele obscure

La 31 octombrie expiră contractul cu Gazprom de livrare a gazelor Republicii Moldova. Autoritățile Republicii, deocamdată, nu au ajuns la un consens cu concernul rus pentru un nou contract. Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase sugerează că, Chișinăul trebuie să opteze pentru sursele alternative de aprovizizonare cu gaze. Chiar dacă prețul achitat va fi mai mare, „vom scăpa de schemele obscure energetice odată pentru totdeauna”.

Criza gazelor desigur presupune anumite riscuri: de a plăti mai scump sau chiar de a îngheța. În schimb ea oferă și oportunitatea pentru “потомки Будулая” (n.r așa mediatizează presa rusă criza gazelor din Moldova) de a scăpa de “потомки хана Батыя” odată pentru totdeauna. Așa cum am reorientat agricultura și vinificația noastră spre piețele occidentale, tot așa vom reuși sa ne aprovizionat cu gaze de pe alte piețe. Vom plăti mai scump în schimb vom scapă și de schemele obscure energetice odată pentru totdeauna”, a explicat Tănase.

Fotul președinte al Curții Constituționale susține că e mai convenabil pentru Republica Moldova să achiziționeze gaze în condiții transparente decât să plătească un preț mai mic și apoi să se pomenească cu datorii.

Vom ajunge sa ne convingem că este mult mai ieftin sa cumpărăm gaze mai scumpe, dar transparent, decât să cumpărăm gaze “ieftine” de la un regim cleptocratic, să le plătim și mai apoi, să ne pomenim cu datorii de milioane”, a punctat Tănase.

Republica Moldova, deocamdată, nu a reușit să încheie un contract de livrare a gazelor cu Gazprom. În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. Gazprom declara că va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 noiembrie va fi sistată livrarea gazelor.

#gaz #contract #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.