MEC lansează concursul național ,,Capitala Tineretului 2022”. Ce localități au deținut titlul anii precedenți

15 Sept. 2021, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Sept. 2021, 11:33 // Actual //  MD Bani

Și în acest an Ministerul Educaţiei și Cercetării  (MEC) va alege „Capitala Tineretului”. În localitatea selectată, pe parcursul întregului an se vor desfășura activități destinate susținerii tinerilor.

În acest sens, MEC lansează concursul pentru selectarea localității ce va deține statutul ,,Capitala Tineretului 2022″. Programul presupune selectarea unei localităţi din Republica Moldova, în cadrul căreia, pe parcursul unui an, autorităţile administrației publice centrale și locale, organizațiile necomerciale, cele internaționale și societatea civilă vor desfășura activități destinate susținerii tinerilor.

Conform informațiilor oferite, la Program pot aplica autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi, inclusiv cele constituite în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, și autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea constituite pe teritoriul municipiului, cu excepţia municipiului Chișinău și a autorităților administrației publice locale care au deținut titlul ,,Capitala Tineretului” în ultimii 3 ani.

Pentru înscrierea la concurs se va depune următorul set de acte:

  •  formularul de aplicare, conform anexei;
  • declarația scrisă de susținere financiară din partea autorității administrației publice locale pentru implementarea acțiunilor stipulate în formularul de aplicare;
  • acorduri de parteneriat;
  • dispoziția prin care este desemnat coordonatorul local de Program.

Doritorii pot depune dosarul online la adresa de e-mail: capitala.tineretului@mec.gov.md. Termenul limită de depunere este data de 2 noiembrie 2021, ora 15:00.

Anterior titlul a fost deținut de mai multe localități din țară.

Localitatea învingătoare va avea mai multe beneficii, printre care:

  • suport financiar și logistic din partea autorităților publice centrale, Ministerul Educației, Cercetării va acorda suport financiar în valoare de cca 1 mln de lei, în dependență de calitatea programului de activități înaintat de Aplicant;
  • vizibilitate și promovarea activităţilor pe durata titulaturii la nivel național;
  • comunicare cu instituţiile şi organizaţiile internaţionale, partenerii de dezvoltare;
  • participarea în elaborarea politicilor naţionale de tineret, consultarea politicilor;
  • consolidarea parteneriatelor locale între ONG-urile de tineret şi administraţia publică locală;
  • atractivitate pentru parteneri, instituţii naționale, finanţatori şi fundaţii.

 

13 Oct. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Oct. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reorganizarea Republicii Moldova în trei regiuni Nord, Centru și Sud ar putea crea dificultăți în procesul de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltare regională, a declarat  economistul Veaceslav Ioniță, care a spus, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că noua împărțire administrativă ridică semne de întrebare în privința respectării criteriilor demografice europene, dar și includerea populației din stânga Nistrului în viitoarele programe de investiții.

„Noi am împărțit Republica Moldova în trei regiuni, dar într-așa fel e împărțită că niciuna nu se califică la criteriul UE, că trebuie să ai 800.000 de locuitori”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că modul în care sunt delimitate noile regiuni trebuie analizat nu doar din perspectiva administrării teritoriale, ci și prin prisma posibilităților de atragere a finanțărilor europene. Potrivit acestuia, în funcție de includerea populației din stânga Nistrului în calculele demografice, unele regiuni ar putea să nu atingă pragul invocat, ceea ce ar ridica probleme privind configurarea viitoarelor regiuni de dezvoltare.

Ioniță a atras atenția și asupra situației locuitorilor din regiunea transnistreană, despre care afirmă că sunt supuși unor obligații fiscale, fără a beneficia în aceeași măsură de investițiile și serviciile publice finanțate de autoritățile constituționale.

„Noi deja celor din stânga Nistrului le impunem impozite, dar nu le dăm beneficii”, a afirmat economistul.

În opinia sa, populația de pe malul stâng al Nistrului nu trebuie ignorată în procesul de planificare a dezvoltării regionale. Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să includă aceste comunități în strategiile naționale de dezvoltare și să creeze condiții pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, educație și servicii publice.

Expertul a subliniat că reorganizarea teritorială trebuie corelată cu obiectivele de integrare europeană, în condițiile în care Republica Moldova urmărește să acceseze fonduri pentru reducerea disparităților economice și modernizarea infrastructurii regionale.

„Tu le faci, că tu vrei să accesezi banii Uniunii Europene”, a explicat Ioniță, referindu-se la necesitatea adaptării structurii regiunilor la cerințele europene.

Declarațiile vin în contextul reformei administrativ-teritoriale discutate de autorități, care prevede reorganizarea teritoriului Republicii Moldova în trei regiuni mari, în locul actualei structuri bazate pe raioane.

Totuși, pragul de 800.000 de locuitori invocat de economist trebuie analizat în raport cu sistemul european de clasificare statistică a regiunilor, cunoscut drept NUTS. Acesta stabilește intervale orientative de populație pentru diferite niveluri teritoriale, iar încadrarea statistică nu echivalează automat cu eligibilitatea sau neeligibilitatea pentru toate programele de finanțare ale Uniunii Europene.