MEC lansează concursul național ,,Capitala Tineretului 2022”. Ce localități au deținut titlul anii precedenți

15 Sept. 2021, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Sept. 2021, 11:33 // Actual //  MD Bani

Și în acest an Ministerul Educaţiei și Cercetării  (MEC) va alege „Capitala Tineretului”. În localitatea selectată, pe parcursul întregului an se vor desfășura activități destinate susținerii tinerilor.

În acest sens, MEC lansează concursul pentru selectarea localității ce va deține statutul ,,Capitala Tineretului 2022″. Programul presupune selectarea unei localităţi din Republica Moldova, în cadrul căreia, pe parcursul unui an, autorităţile administrației publice centrale și locale, organizațiile necomerciale, cele internaționale și societatea civilă vor desfășura activități destinate susținerii tinerilor.

Conform informațiilor oferite, la Program pot aplica autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi, inclusiv cele constituite în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, și autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea constituite pe teritoriul municipiului, cu excepţia municipiului Chișinău și a autorităților administrației publice locale care au deținut titlul ,,Capitala Tineretului” în ultimii 3 ani.

Pentru înscrierea la concurs se va depune următorul set de acte:

  •  formularul de aplicare, conform anexei;
  • declarația scrisă de susținere financiară din partea autorității administrației publice locale pentru implementarea acțiunilor stipulate în formularul de aplicare;
  • acorduri de parteneriat;
  • dispoziția prin care este desemnat coordonatorul local de Program.

Doritorii pot depune dosarul online la adresa de e-mail: capitala.tineretului@mec.gov.md. Termenul limită de depunere este data de 2 noiembrie 2021, ora 15:00.

Anterior titlul a fost deținut de mai multe localități din țară.

Localitatea învingătoare va avea mai multe beneficii, printre care:

  • suport financiar și logistic din partea autorităților publice centrale, Ministerul Educației, Cercetării va acorda suport financiar în valoare de cca 1 mln de lei, în dependență de calitatea programului de activități înaintat de Aplicant;
  • vizibilitate și promovarea activităţilor pe durata titulaturii la nivel național;
  • comunicare cu instituţiile şi organizaţiile internaţionale, partenerii de dezvoltare;
  • participarea în elaborarea politicilor naţionale de tineret, consultarea politicilor;
  • consolidarea parteneriatelor locale între ONG-urile de tineret şi administraţia publică locală;
  • atractivitate pentru parteneri, instituţii naționale, finanţatori şi fundaţii.

 

23 Mai 2026, 09:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 09:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Moldova cumpără tot mai mult îngrășăminte ieftine, dar dependența de un singur furnizor crește. Analizele economistului Iurie Rija arată schimbări pe piața fertilizanților în 2026.

Astfel, unele produse s-au ieftinit în pofida scumpirilor internaționale, iar harta furnizorilor a fost redesenată aproape complet.

Una dintre cele mai interesante evoluții este la îngrășămintele complexe NPK. În primele 4,5 luni ale anului, Republica Moldova a importat 22.623 tone, echivalentul a 90% din întreg volumul adus în tot anul 2025. Totuși, prețul mediu a scăzut cu 6%, până la 12,47 lei/kg, în timp ce alte îngrășăminte azotate s-au scumpit.

Datele arată că 61% din toate importurile de NPK au fost concentrate într-o singură lună – aprilie 2026 –, când importatorii au cumpărat și la cel mai bun preț al sezonului.

În același timp, dependența de Rusia a atins un nivel record. Aproape 92% din NPK-ul importat a venit din Federația Rusă, iar diferențele de preț sunt mari. Produsul rusesc a costat 11,06 lei/kg, în timp ce cel din România a ajuns la 21,03 lei/kg, iar unele produse vest-europene au fost de până la șase ori mai scumpe.

O schimbare apare și la sulfatul de amoniu. Dacă în anii precedenți Rusia domina piața moldovenească, în 2026 a dispărut complet din statistici. În locul acesteia, aproape întreaga aprovizionare a fost realizată prin România, însă produsul provine în realitate din China. Potrivit datelor, 99,1% din sulfatul de amoniu importat în primele luni ale anului a avut origine chineză.

Economistul explică faptul că noua filieră logistică – China–România–Republica Moldova – a permis importatorilor să obțină unul dintre cele mai mici prețuri din ultimii ani: 5,91 lei/kg.

La amofos și sulfoamofos, prețurile au rămas practic neschimbate, însă piața și-a schimbat liderii. România și-a redus livrările cu aproape două treimi, Rusia a revenit pe primul loc, iar Serbia a intrat puternic în joc, oferind cel mai ieftin produs dintre sursele importante de aprovizionare.