Circa 11 milioane de lei din frauda bancară au ajuns în custodia statului. Bani sechestrați de la Plahotniuc

Aproximativ 11 milioane de lei din frauda bancară au ajuns în custodia statului. Despre aceasta a anunțat Centru Național Anticorupție într-un comunicat de presă. Banii au fost sechestrați anterior de la Vlad Plahotniuc.

„Zilele curente, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), în cadrul investigațiilor privind frauda bancară, a asigurat transferarea pe conturile trezoreriale a mijloacelor bănești în valoare de 10,8 mln. lei, care se aflau pe conturile bancare ale unei societăți comerciale autohtone. Mijloacele bănești au fost sechestrate anterior, beneficiar efectiv fiind Vladimir Plahotniuc.”, se arată în comunicat.

Potrivit ARBI, transferarea mijloacelor bănești în custodia statului va asigura conservarea valorii precum și integritatea acestora, sporind transparența în procesul de recuperare a mijloacelor bănești, sustrase de BC Banca de Economii SA, BC Banca Socială SA și BC Unibank SA.

Conform informațiilor oferite, până la moment, Agenția a sechestrat bunuri în valoare de 3 047 253 995,65 MDL, în delegațiile parvenite în cadrul dosarelor penale sub denumirea generică „frauda bancară”. La această etapă, pe conturile trezoreriale, gestionate de Agenție, sunt plasate echivalentul a 75 457 593,88 MDL, care au fost sechestrate de ARBI și organele de drept din țară. Procesul de recuperare a acestora va fi finalizat odată cu emiterea unor decizii de confiscare de către instanțele judecătorești.

ARBI are în calitate de atribuţii efectuarea investigaţiilor financiare paralele, indisponibilizarea bunurilor infracţionale, evaluarea, administrarea şi valorificarea bunurilor infracţionale sechestrate.

#bani sechestrati #custodia statului #Plahotniuc #frauda bancara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.