Mercedes-Benz pe vânzările de mașini de lux și vehicule electrice. Ce spune despre criza cipurilor

Mercedes-Benz a anunţat joi că va prioritiza vânzările de maşini premium şi vehicule electrice în 2022 şi va extinde relaţiile cu producătorii de cipuri, pentru a avea mai mult control privind lanţul de aprovizionare, pe fondul deficitului global de semiconductori, transmite Reuters.

În 2021, divizia Mercedes-Benz Cars & Vans a realizat un profit ajustat înainte de taxe şi dobânzi (EBIT) de 13,9 miliarde de euro, de la 6,8 miliarde de euro în anul precedent, deşi vânzările au scăzut cu 5%, scrie Agerpres.

Câştigurile au fost stimulate de vânzările de maşini premium şi vehicule electrice, care au crescut semnificativ faţă de 2020. Astfel, în 2021, vânzările de maşini premium au crescut cu 30%, iar cele de vehicule electrice cu 64%.

„Ne concentrăm pe eficienţa costurilor şi gestionarea lanţului de aprovizionare, iar priorităţile noastre sunt accelerarea ofensivei electrice, a planurilor privind maşinile autonome şi axarea pe afacerea noastră de maşini de lux”, a afirmat directorul general Ola Kaellenius.

Compania va propune dividende de 5 euro pe acţiune pentru 2021, faţă de 1,35 euro pe acţiune în 2020.

Pentru acest an, Mercedes-Benz estimează o creştere uşoară a veniturilor, comparativ cu 2021, în urma atenuării perturbărilor din lanţul de aprovizionare, dar a avertizat că este prea devreme să previzioneze când se va încheia deficitul global de semiconductori.

#masini de lux #mercedes benz #criza de cipuri #vanzari #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.