Merkel și Biden: Rusiei nu ar trebui să i se permită să folosească energia drept armă pentru a-și amenința vecinii

În timpul discuțiilor de la Washington, președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au făcut schimb de opinii cu privire la proiectul gazoductului Nord Stream 2. Biden a declarat că a fost de acord cu Merkel că Moscovei nu ar trebui să i se permită să folosească energie pentru a presa țările vecine. Merkel a menționat că Germania și Statele Unite au opinii diferite despre Nord Stream 2

Biden a spus că și-a exprimat îngrijorarea Merkel cu privire la conductă.

“Cancelarul și eu suntem de acord că Rusiei nu ar trebui să i se permită să folosească energia ca armă pentru a-și amenința vecinii”, a declarat Biden în timpul unei conferințe de presă comune cu Merkel la Washington.

Cancelarul german a spus că Nord Stream 2 este un „proiect suplimentar” și nu ar trebui să fie un substitut pentru tranzitul de gaze prin Ucraina.

“Ucraina ar trebui să rămână o țară de tranzit pentru gazele naturale”, a spus ea într-o conferință de presă.

Potrivit Merkel, Germania va acționa „dacă Rusia privează Ucraina de dreptul de tranzit”. Răspunzând la o întrebare clarificatoare a unui jurnalist, cancelarul a explicat că, în cazul unor probleme cu tranzitul de gaze prin Ucraina, Germania poate acționa nu numai independent, ci și prin Uniunea Europeană. Ea a reamintit că prin UE au fost introduse sancțiuni împotriva Rusiei legate de conflictul ucrainean.

„Sper că nu va trebui niciodată să luăm astfel de decizii (în raport cu situația din Nord Stream 2 – IF)”, a adăugat ea.

În același timp, Merkel a declarat că ea și Biden „au aprecieri diferite despre esența acestui proiect”.

Biden, comentând tema Nord Stream 2, a spus că Statele Unite și Germania sunt prieteni, iar prietenii, în cuvintele sale, „își pot permite să nu fie de acord unul cu celălalt”.

El a reamintit că, când a ajuns la putere, proiectul era aproape de finalizare. “Nu am văzut niciun rost în sancțiuni suplimentare. În schimb, am ales să lucrăm cu Germania”, a spus Biden.

El a subliniat că este de părerea că este important să se asigure securitatea energetică a Europei. Vorbind despre modul în care Nord Stream 2 îl va afecta, Biden a răspuns: „Vom vedea”.

Administrația SUA se opune implementării Nord Stream 2 și a impus o serie de sancțiuni împotriva acestui proiect.

Secretarul de stat american Anthony Blinken a declarat luna trecută că Washingtonul discută cu Germania măsurile de prevenire a utilizării gazoductului Nord Stream 2 pentru constrângere sau șantaj. În plus, potrivit Blinken, Washingtonul și Berlinul iau în considerare acțiuni pentru a oferi „protecție economică și strategică pentru țări precum Ucraina”.

La sfârșitul lunii mai, administrația Biden a impus sancțiuni asupra unor companii și nave implicate în construcția conductei, dar nu a impus sancțiuni operatorului Nord Stream 2 AG. Această decizie a fost criticată de un număr de politicieni din Statele Unite, precum și de autoritățile ucrainene. Merkel a spus că administrația SUA a făcut un pas către Germania, hotărând să abandoneze măsurile dure împotriva proiectului de conductă de gaz Nord Stream 2.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează o perioadă de vulnerabilitate economică structurală, în care modelul bazat pe consum și remitențe este „epuizat”, iar riscurile demografice, fiscale și energetice se amplifică, potrivit concluziilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”) în cadrul studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”.

După criza din 2008, investițiile străine directe s-au menținut la un ritm redus, descurajate de incertitudinea politică, de războiul din Ucraina și de creșterea costurilor energetice.

„Ritmul scăzut al ISD compromite modernizarea industrială și crearea de locuri de muncă. Moldova trebuie să devină un spațiu investițional predictibil”, se arată în raportul lui Ioniță

Economistul atenționează că datoria de stat a crescut vertiginos, alimentată de deficite bugetare cronice și de cheltuieli neacoperite de venituri reale.
Ioniță recomandă „disciplină bugetară și diversificarea surselor interne de finanțare”, subliniind că povara datoriei limitează capacitatea Guvernului de a investi în domenii strategice

Remitențele continuă să reprezinte 12–16% din PIB, însă ele sunt folosite preponderent pentru consum, nu investiții.

„Remitențele au redus sărăcia, dar au creat o dependență periculoasă. Fără politici care să le canalizeze spre dezvoltare, ele devin un colac de salvare temporar”, arată studiul

Moldova rămâne blocată într-o economie cu valoare adăugată scăzută, dominată de agricultură și comerț, în timp ce forța de muncă calificată migrează masiv.
Ioniță estimează că, fără investiții în tehnologii și educație tehnică, țara riscă să rămână „în capcana veniturilor mici”

Peste un sfert din economie funcționează în zona gri, afectând bugetul public și protecția socială. Totodată, șomajul în rândul tinerilor (15–24 ani) rămâne peste media națională, mai ales în mediul rural.

Raportul cere simplificarea reglementărilor pentru micile afaceri, digitalizarea controalelor și programe de ucenicie pentru tineri

În 2024, Moldova a pierdut 33.000 de locuri de muncă, în special în agricultură. Depopularea rurală și migrația subminează coeziunea socială.
Economistul propune stimularea ocupării rurale și modernizarea agriculturii pentru a menține forța de muncă în țară

Chișinăul concentrează 60% din PIB-ul național și 90% din valoarea locuințelor noi, în timp ce mediul rural rămâne tot mai sărac. În plus, costurile la energie s-au triplat în ultimii ani, accentuând vulnerabilitățile gospodăriilor.

„Fără investiții în eficiență energetică și sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inegalitatea socială va exploda”, avertizează Ioniță

Structura exporturilor se degradează: Moldova exportă din nou materie primă în loc de produse finite. Industria alimentară și cea de procesare se află în declin.
Raportul cere reindustrializarea agroalimentară și sprijin pentru procesatorii locali, avertizând că pierderea valorii adăugate interne „subminează economia pe termen lung”.