Merkel și Biden: Rusiei nu ar trebui să i se permită să folosească energia drept armă pentru a-și amenința vecinii

În timpul discuțiilor de la Washington, președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au făcut schimb de opinii cu privire la proiectul gazoductului Nord Stream 2. Biden a declarat că a fost de acord cu Merkel că Moscovei nu ar trebui să i se permită să folosească energie pentru a presa țările vecine. Merkel a menționat că Germania și Statele Unite au opinii diferite despre Nord Stream 2

Biden a spus că și-a exprimat îngrijorarea Merkel cu privire la conductă.

„Cancelarul și eu suntem de acord că Rusiei nu ar trebui să i se permită să folosească energia ca armă pentru a-și amenința vecinii”, a declarat Biden în timpul unei conferințe de presă comune cu Merkel la Washington.

Cancelarul german a spus că Nord Stream 2 este un „proiect suplimentar” și nu ar trebui să fie un substitut pentru tranzitul de gaze prin Ucraina.

„Ucraina ar trebui să rămână o țară de tranzit pentru gazele naturale”, a spus ea într-o conferință de presă.

Potrivit Merkel, Germania va acționa „dacă Rusia privează Ucraina de dreptul de tranzit”. Răspunzând la o întrebare clarificatoare a unui jurnalist, cancelarul a explicat că, în cazul unor probleme cu tranzitul de gaze prin Ucraina, Germania poate acționa nu numai independent, ci și prin Uniunea Europeană. Ea a reamintit că prin UE au fost introduse sancțiuni împotriva Rusiei legate de conflictul ucrainean.

„Sper că nu va trebui niciodată să luăm astfel de decizii (în raport cu situația din Nord Stream 2 – IF)”, a adăugat ea.

În același timp, Merkel a declarat că ea și Biden „au aprecieri diferite despre esența acestui proiect”.

Biden, comentând tema Nord Stream 2, a spus că Statele Unite și Germania sunt prieteni, iar prietenii, în cuvintele sale, „își pot permite să nu fie de acord unul cu celălalt”.

El a reamintit că, când a ajuns la putere, proiectul era aproape de finalizare. „Nu am văzut niciun rost în sancțiuni suplimentare. În schimb, am ales să lucrăm cu Germania”, a spus Biden.

El a subliniat că este de părerea că este important să se asigure securitatea energetică a Europei. Vorbind despre modul în care Nord Stream 2 îl va afecta, Biden a răspuns: „Vom vedea”.

Administrația SUA se opune implementării Nord Stream 2 și a impus o serie de sancțiuni împotriva acestui proiect.

Secretarul de stat american Anthony Blinken a declarat luna trecută că Washingtonul discută cu Germania măsurile de prevenire a utilizării gazoductului Nord Stream 2 pentru constrângere sau șantaj. În plus, potrivit Blinken, Washingtonul și Berlinul iau în considerare acțiuni pentru a oferi „protecție economică și strategică pentru țări precum Ucraina”.

La sfârșitul lunii mai, administrația Biden a impus sancțiuni asupra unor companii și nave implicate în construcția conductei, dar nu a impus sancțiuni operatorului Nord Stream 2 AG. Această decizie a fost criticată de un număr de politicieni din Statele Unite, precum și de autoritățile ucrainene. Merkel a spus că administrația SUA a făcut un pas către Germania, hotărând să abandoneze măsurile dure împotriva proiectului de conductă de gaz Nord Stream 2.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.