Merkel și Biden: Rusiei nu ar trebui să i se permită să folosească energia drept armă pentru a-și amenința vecinii

În timpul discuțiilor de la Washington, președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au făcut schimb de opinii cu privire la proiectul gazoductului Nord Stream 2. Biden a declarat că a fost de acord cu Merkel că Moscovei nu ar trebui să i se permită să folosească energie pentru a presa țările vecine. Merkel a menționat că Germania și Statele Unite au opinii diferite despre Nord Stream 2

Biden a spus că și-a exprimat îngrijorarea Merkel cu privire la conductă.

“Cancelarul și eu suntem de acord că Rusiei nu ar trebui să i se permită să folosească energia ca armă pentru a-și amenința vecinii”, a declarat Biden în timpul unei conferințe de presă comune cu Merkel la Washington.

Cancelarul german a spus că Nord Stream 2 este un „proiect suplimentar” și nu ar trebui să fie un substitut pentru tranzitul de gaze prin Ucraina.

“Ucraina ar trebui să rămână o țară de tranzit pentru gazele naturale”, a spus ea într-o conferință de presă.

Potrivit Merkel, Germania va acționa „dacă Rusia privează Ucraina de dreptul de tranzit”. Răspunzând la o întrebare clarificatoare a unui jurnalist, cancelarul a explicat că, în cazul unor probleme cu tranzitul de gaze prin Ucraina, Germania poate acționa nu numai independent, ci și prin Uniunea Europeană. Ea a reamintit că prin UE au fost introduse sancțiuni împotriva Rusiei legate de conflictul ucrainean.

„Sper că nu va trebui niciodată să luăm astfel de decizii (în raport cu situația din Nord Stream 2 – IF)”, a adăugat ea.

În același timp, Merkel a declarat că ea și Biden „au aprecieri diferite despre esența acestui proiect”.

Biden, comentând tema Nord Stream 2, a spus că Statele Unite și Germania sunt prieteni, iar prietenii, în cuvintele sale, „își pot permite să nu fie de acord unul cu celălalt”.

El a reamintit că, când a ajuns la putere, proiectul era aproape de finalizare. “Nu am văzut niciun rost în sancțiuni suplimentare. În schimb, am ales să lucrăm cu Germania”, a spus Biden.

El a subliniat că este de părerea că este important să se asigure securitatea energetică a Europei. Vorbind despre modul în care Nord Stream 2 îl va afecta, Biden a răspuns: „Vom vedea”.

Administrația SUA se opune implementării Nord Stream 2 și a impus o serie de sancțiuni împotriva acestui proiect.

Secretarul de stat american Anthony Blinken a declarat luna trecută că Washingtonul discută cu Germania măsurile de prevenire a utilizării gazoductului Nord Stream 2 pentru constrângere sau șantaj. În plus, potrivit Blinken, Washingtonul și Berlinul iau în considerare acțiuni pentru a oferi „protecție economică și strategică pentru țări precum Ucraina”.

La sfârșitul lunii mai, administrația Biden a impus sancțiuni asupra unor companii și nave implicate în construcția conductei, dar nu a impus sancțiuni operatorului Nord Stream 2 AG. Această decizie a fost criticată de un număr de politicieni din Statele Unite, precum și de autoritățile ucrainene. Merkel a spus că administrația SUA a făcut un pas către Germania, hotărând să abandoneze măsurile dure împotriva proiectului de conductă de gaz Nord Stream 2.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a elaborat un plan de pace pentru Ucraina, ale cărui prevederi au fost făcute publice de deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko. Documentul, citat de RBC Ucraina și Financial Times, prevede o serie de concesii teritoriale, garanții de securitate și măsuri economice menite să pună capăt conflictului.

Teritorii recunoscute și zone înghețate

Potrivit planului, Crimeea, Donețk și Lugansk ar fi recunoscute de facto ca teritorii rusești. Regiunile Herson și Zaporojie ar urma să fie „înghețate” pe linia actuală de contact, iar Ucraina ar trebui să-și retragă trupele dintr-o parte a Donbasului, zonă care ar deveni o fâșie demilitarizată.

Statutul internațional al Ucrainei

Planul prevede ca Ucraina să consacre în Constituție renunțarea la aderarea la NATO, iar Alianța să adopte legal o decizie prin care exclude primirea Kievului. Forțele armate ucrainene ar fi limitate la maximum 600.000 de militari, iar desfășurarea trupelor NATO pe teritoriul Ucrainei ar fi interzisă.

Reintegrarea Rusiei în economia globală

Documentul propune o revenire treptată a Rusiei în economia mondială, pe măsură ce sancțiunile sunt eliminate. Totodată, ar fi creat un fond internațional pentru reconstrucția Ucrainei, finanțat cu 100 de miliarde de dolari proveniți din activele rusești înghețate. Statele Unite și Europa s-ar angaja să investească în infrastructura și economia ucraineană post-conflict.

Garanții de securitate și supravegherea acordului

Statele Unite ar oferi Ucrainei garanții de securitate, iar respectarea prevederilor ar fi monitorizată de un grup de lucru americano-rus. Rusia ar trebui, la rândul ei, să adopte o lege prin care își asumă politica de neagresiune față de Europa și Ucraina, în timp ce tratatele privind neproliferarea nucleară ar fi prelungite.

Aspecte umanitare și politice

Planul include un schimb complet de prizonieri, eliberarea tuturor civililor reținuți și organizarea de alegeri în Ucraina la 100 de zile după semnarea acordului. De asemenea, este prevăzută o amnistie totală pentru participanții la conflict.

Potrivit RBC Ucraina, Trump ar fi cerut ca președintele Volodimir Zelenski să semneze documentul „imediat”. Financial Times scrie că Washingtonul se așteaptă ca planul să fie aprobat până la 27 noiembrie, iar acordul final cu Rusia să fie parafat la începutul lunii decembrie.