Miliardarul de la Victoria’s Secret a obținut din greșeală o participație de 800M$ într-un unicorn AI

Les Wexner, miliardarul din spatele Victoria’s Secret, care a renunțat la conducerea companiei L Brands în 2020 pe fondul scrutinului legat de legăturile sale cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein, profită acum de creșterea inteligenței artificiale.

Forbes SUA notează că datorită unei investiții inițiale de 1 milion de dolari în Atlantic Crypto, o companie puțin cunoscută care avea să devină gigantul cloud AI CoreWeave, trustul familial al lui Wexner deține acum o participație de 720 de milioane de dolari într-una dintre cele mai valoroase startup-uri AI din lume. Miliardarul din Ohio este una dintre cele mai bogate persoane din America, cu o avere estimată la 6,3 miliarde de dolari.

CoreWeave, care oferă acces la cipuri extrem de râvnite utilizate în construirea modelelor AI, este printre cele mai valoroase startup-uri AI care au apărut din popularizarea inteligenței artificiale. A ridicat 7,5 miliarde de dolari în datorii de la Blackstone în luna mai și 1,1 miliarde de dolari în capitaluri proprii la începutul acestui an pentru a construi o rețea masivă de centre de date care furnizează puterea de calcul necesară pentru a antrena AI.

Nu mai departe de 2019 compania era doar un miner de criptomonede aflat în dificultate, care tocmai începuse să subînchirieze cipurile grafice startup-urilor AI dintr-un garaj din New Jersey. CoreWeave a strâns 1,2 milioane de dolari într-o rundă de finanțare în martie 2019, conform datelor Pitchbook.

Managerul averii lui Wexner, Greg Hersch de la Florence Capital, a investit atunci 1 milion de dolari, cumpărând ulterior încă 600.000 de dolari în acțiuni din runda de finanțare de Seria A a companiei și dublându-și din nou investiția printr-o notă convertibilă suplimentară. Toate acestea au fost plasate într-un trust înființat în beneficiul celor patru copii ai lui Wexner: Sarah, Hannah, David și Harry.

Acum, aceste investiții s-au transformat într-o participație de 720 de milioane de dolari în startup-ul AI care se zvonește că ar putea avea o ofertă publică inițială anul viitor—și într-o dispută legală privind ceea ce pare a fi un jackpot accidental.

Disputa este un adevărat cuib de viespi al intrigilor financiare din New York, implicând un duo tată-fiu adus pentru a gestiona banii lui Wexner după ce Jeffrey Epstein ar fi furat 46 de milioane de dolari din trusturile familiei.

Investiția lui Wexner în CoreWeave a coincis cu un pariu pe centrele de date care susțin tot mai mult valul AI. Din 2019, el a vândut terenuri în valoare de peste 450 de milioane de dolari în jurul casei sale din New Albany, Ohio, și în regiunea vecină Licking, către giganți tehnologici precum Google, Meta și Facebook, și către puteri de pe Wall Street, precum Blackstone, care le-au folosit pentru a construi centre de date masive.

Cu peste 15 miliarde de dolari în investiții planificate în centre de date, Wexner este bine poziționat pentru tranzacții similare în viitor. Prin firma sa de dezvoltare imobiliară, New Albany Company, el deține încă terenuri agricole în valoare de aproximativ 850 de milioane de dolari în zonă, conform estimărilor Forbes SUA.

O investigație Forbes publicată în aprilie a detaliat rolul crucial din culise al lui Wexner în aducerea unei fabrici de cipuri Intel în valoare de 20 de miliarde de dolari în New Albany. Suburbia Columbus, Ohio, a reușit să obțină acordul cu Intel într-o competiție cu zeci de alte state pentru că New Albany Company a parcelat un bloc de teren uriaș pentru ceea ce Intel speră să devină cea mai mare fabrică de semiconductori din lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.