Miliardarul Fridman a cerut aproape 16 miliarde de dolari de la Luxemburg pentru „exproprierea” activelor

Unul dintre fondatorii Alfa Group, miliardarul rus Mihail Fridman, a propus ca autoritățile luxemburgheze să înceapă negocieri pentru a-i plăti compensații în valoare de 15,8 miliarde de dolari pentru activele „expropriate” în țară, au declarat două surse pentru Vedomosti.

Potrivit acestora, suma indicată este o estimare aproximativă a valorii activelor, întrucât din cauza sancțiunilor, Fridman nu poate apela la serviciile experților evaluatori din UE, iar companiilor sale din Luxemburg le este interzis să împărtășească informații financiare cu acesta.

Fridman deține participații directe și participații într-un număr de companii luxemburgheze, inclusiv CTF Holdings, ABH Holdings, Alfa Asset management (Europa), Alfa Capital Investment Holdings, LetterOne Holdings și LetterOne Investment Holdings. Prin aceste companii, a investit în diverse jurisdicții și sectoare, printre care Alfa Bank și Amsterdam Trade Bank, precum și retailerul X5 Group etc.

Fridman consideră înghețarea activelor ca parte a sancțiunilor UE ca o expropriere ilegală. În opinia sa, Luxemburg a încălcat tratatul bilateral de investiții din 1989 privind protecția reciprocă a investițiilor. Potrivit acestui document, investițiile investitorilor unei părți pe teritoriul alteia nu pot fi expropriate, decât în cazurile în care decizia este luată în baza intereselor publice și nu este discriminatorie. Cu toate acestea, acesta trebuie să fie însoțit de plata despăgubirilor.

După cum clarifică sursele Vedomosti, Friedman a trimis o propunere autorităților luxemburgheze în februarie, dar nu a primit încă un răspuns. Dacă refuză să plătească despăgubiri, miliardarul intenționează să facă apel la Comisia ONU pentru Dreptul Comerțului Internațional sau la Curtea de Arbitraj de la Stockholm.

UE a impus sancțiuni împotriva lui Fridman și a partenerului său de afaceri Piotr Aven în februarie 2022, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina. Bruxelles a justificat acest lucru spunând că Fridman „a reușit să stabilească legături strânse cu administrația [președintelui rus] Vladimir Putin”. Oamenii de afaceri au contestat sancțiunile în instanța UE, considerând decizia UE nefondată și capabilă să provoace prejudicii nejustificate angajaților, clienților, partenerilor și întreprinderilor.

Instanța din Luxemburg a considerat că motivele furnizate de Consiliul UE sunt insuficiente pentru motivul pentru care oamenii de afaceri au fost supuși restricțiilor în 2022. Instanța a decis excluderea bancherilor de pe lista de sancțiuni, unde au fost incluși din cauza sprijinului lor față de politicile autorităților ruse care vizează subminarea suveranității Ucrainei. Dar în martie 2023, Consiliul UE a rescris motivele pentru menținerea sancțiunilor împotriva lui Fridman și Aven: potrivit acestora, oamenii de afaceri sunt considerați „antreprenori de frunte” care participă în sectoare ale economiei care oferă venituri semnificative guvernului rus. Astfel, Fridman și Aven au rămas sub sancțiuni și continuă să-i conteste în instanță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fridman #luxemburg #active #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.