Milioane de dolari pleacă din Republica Moldova! Unde ajung cei mai mulți bani

În anul 2022, valoarea remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate a constituit 1,8 mld. USD, în creștere cu 8,3 la sută comparativ cu anul 2021. Totodată, valoarea remiterilor efectuate a constituit 642,6 mil, USD, în creștere cu 32,7 la sută față de anul anterior, arată datele Băncii Naționale a Moldovei

Cel mai mare flux de bani a fost recepționat în Republica Moldova prin intermediul sistemelor de remitere de bani (SRB) – o pondere de 83,2 la sută, prin rețeaua SWIFT – în proporție de16,6 la sută de către persoanele fizice, iar serviciile prestate în baza acordurilor bilaterale (SAB) au deținut o pondere de doar 0,3 la sută.

Anul trecut, cei mai mulți bani au venit din Federația Rusă – 442 milioane USD, Israel – 261,8 milioane USD, Germania – 212,8 milioane USD și Italia – 201,4 milioane USD

La expedierea mijloacelor bănești din Republica Moldova, rețeaua SWIFT a fost utilizată în proporție de 72,4 la sută din valoarea totală, fiind succedată de sistemele de remitere de bani cu 23,6 la sută, iar serviciile acordate în baza acordurilor bilaterale au deținut o pondere modestă de 4,0 la sută.

Cumulativ, prin intermediul băncilor BC „Moldindconbank” S.A., BC „MAIB” S.A. și BC „Victoriabank” S.A. au fost tranzacționate aproximativ 67,6 la sută din valoarea remiterilor de bani recepționate și 70,8 la sută din valoarea remiterilor efectuate pe parcursul anului 2022.

În ceea ce privește transferul banilor din Republica Moldova în străinătate, cei mai mulți bani au fost trimiți în Italia – 103,6 milioane USD, România – 85 milioane USD și Federația Rusă – 71,4 milioane USD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #Italia #moldoveni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.