Milioane de dolari pleacă din Republica Moldova! Unde ajung cei mai mulți bani

În anul 2022, valoarea remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate a constituit 1,8 mld. USD, în creștere cu 8,3 la sută comparativ cu anul 2021. Totodată, valoarea remiterilor efectuate a constituit 642,6 mil, USD, în creștere cu 32,7 la sută față de anul anterior, arată datele Băncii Naționale a Moldovei

Cel mai mare flux de bani a fost recepționat în Republica Moldova prin intermediul sistemelor de remitere de bani (SRB) – o pondere de 83,2 la sută, prin rețeaua SWIFT – în proporție de16,6 la sută de către persoanele fizice, iar serviciile prestate în baza acordurilor bilaterale (SAB) au deținut o pondere de doar 0,3 la sută.

Anul trecut, cei mai mulți bani au venit din Federația Rusă – 442 milioane USD, Israel – 261,8 milioane USD, Germania – 212,8 milioane USD și Italia – 201,4 milioane USD

La expedierea mijloacelor bănești din Republica Moldova, rețeaua SWIFT a fost utilizată în proporție de 72,4 la sută din valoarea totală, fiind succedată de sistemele de remitere de bani cu 23,6 la sută, iar serviciile acordate în baza acordurilor bilaterale au deținut o pondere modestă de 4,0 la sută.

Cumulativ, prin intermediul băncilor BC „Moldindconbank” S.A., BC „MAIB” S.A. și BC „Victoriabank” S.A. au fost tranzacționate aproximativ 67,6 la sută din valoarea remiterilor de bani recepționate și 70,8 la sută din valoarea remiterilor efectuate pe parcursul anului 2022.

În ceea ce privește transferul banilor din Republica Moldova în străinătate, cei mai mulți bani au fost trimiți în Italia – 103,6 milioane USD, România – 85 milioane USD și Federația Rusă – 71,4 milioane USD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #Italia #moldoveni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.