Milioane de dolari pleacă din Republica Moldova! Unde ajung cei mai mulți bani

În anul 2022, valoarea remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate a constituit 1,8 mld. USD, în creștere cu 8,3 la sută comparativ cu anul 2021. Totodată, valoarea remiterilor efectuate a constituit 642,6 mil, USD, în creștere cu 32,7 la sută față de anul anterior, arată datele Băncii Naționale a Moldovei

Cel mai mare flux de bani a fost recepționat în Republica Moldova prin intermediul sistemelor de remitere de bani (SRB) – o pondere de 83,2 la sută, prin rețeaua SWIFT – în proporție de16,6 la sută de către persoanele fizice, iar serviciile prestate în baza acordurilor bilaterale (SAB) au deținut o pondere de doar 0,3 la sută.

Anul trecut, cei mai mulți bani au venit din Federația Rusă – 442 milioane USD, Israel – 261,8 milioane USD, Germania – 212,8 milioane USD și Italia – 201,4 milioane USD

La expedierea mijloacelor bănești din Republica Moldova, rețeaua SWIFT a fost utilizată în proporție de 72,4 la sută din valoarea totală, fiind succedată de sistemele de remitere de bani cu 23,6 la sută, iar serviciile acordate în baza acordurilor bilaterale au deținut o pondere modestă de 4,0 la sută.

Cumulativ, prin intermediul băncilor BC „Moldindconbank” S.A., BC „MAIB” S.A. și BC „Victoriabank” S.A. au fost tranzacționate aproximativ 67,6 la sută din valoarea remiterilor de bani recepționate și 70,8 la sută din valoarea remiterilor efectuate pe parcursul anului 2022.

În ceea ce privește transferul banilor din Republica Moldova în străinătate, cei mai mulți bani au fost trimiți în Italia – 103,6 milioane USD, România – 85 milioane USD și Federația Rusă – 71,4 milioane USD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #Italia #moldoveni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia a redus agresiv prețul petrolului livrat către India, până la 22–25 de dolari pe baril, în încercarea de a vinde volume respinse de rafinăriile indiene din cauza sancțiunilor impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump, relatează Financial Times, citând un fost top-manager din sectorul energetic rus.

Potrivit Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei, prețul mediu de export al sortimentului Urals a coborât în decembrie la 39 $/baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie. În ianuarie, cotațiile au scăzut și mai mult — la 34–36 $ la mijlocul lunii și 36–38 $ spre final. Reducerile aplicate petrolului rusesc au depășit 25 $/baril, iar pentru unele loturi au ajuns aproape de 40 $, indică datele FT.

„Dacă SUA vor înăspri și mai mult sancțiunile, singura cale prin care vom putea vinde petrol va fi prin conducte”, a declarat sursa citată. În afara perioadei pandemiei din 2020, Rusia a mai vândut petrol la 22–25 $/baril doar în 2003.

India își reduce treptat importurile din Rusia, accelerând diversificarea surselor. Conform Bloomberg, livrările medii zilnice către porturile indiene au scăzut în decembrie la aproximativ 1,2 milioane barili/zi — minimul ultimilor peste trei ani — iar în primele 25 de zile din ianuarie la 1,12 milioane barili/zi. În 2025, media zilnică a importurilor a fost de 1,8 milioane barili, a declarat ministrul indian al petrolului, Hardeep Puri.

De la 21 ianuarie, a intrat în vigoare și interdicția UE privind importul de produse petroliere obținute din petrol rusesc. Uniunea Europeană era anterior un destinatar important al carburanților rafinați în India, iar autoritățile de la New Delhi anticipează noi reduceri ale achizițiilor din Rusia.

Între timp, în largul Indiei s-au adunat numeroase petroliere cu țiței rusesc care nu își pot vinde încărcăturile, deoarece porturile locale refuză recepția. Din august, după ce SUA au dublat la 50% tarifele aplicate Indiei pentru a descuraja importurile de petrol rusesc, volumele stocate pe nave au crescut cu circa 60 de milioane de barili, potrivit Bloomberg.

Sancțiunile erodează treptat veniturile bugetare ale Rusiei, avertizează Vakhtang Partswania: diminuarea „rentei petroliere” face ca fiecare rublă suplimentară de venit să coste mai mult economiei, prin profitabilitate mai scăzută, investiții reduse și presiune crescută asupra sectorului energetic, amplificând riscurile macroeconomice pe termen lung.