Milioane de dolari pleacă din Republica Moldova! Unde ajung cei mai mulți bani

În anul 2022, valoarea remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate a constituit 1,8 mld. USD, în creștere cu 8,3 la sută comparativ cu anul 2021. Totodată, valoarea remiterilor efectuate a constituit 642,6 mil, USD, în creștere cu 32,7 la sută față de anul anterior, arată datele Băncii Naționale a Moldovei

Cel mai mare flux de bani a fost recepționat în Republica Moldova prin intermediul sistemelor de remitere de bani (SRB) – o pondere de 83,2 la sută, prin rețeaua SWIFT – în proporție de16,6 la sută de către persoanele fizice, iar serviciile prestate în baza acordurilor bilaterale (SAB) au deținut o pondere de doar 0,3 la sută.

Anul trecut, cei mai mulți bani au venit din Federația Rusă – 442 milioane USD, Israel – 261,8 milioane USD, Germania – 212,8 milioane USD și Italia – 201,4 milioane USD

La expedierea mijloacelor bănești din Republica Moldova, rețeaua SWIFT a fost utilizată în proporție de 72,4 la sută din valoarea totală, fiind succedată de sistemele de remitere de bani cu 23,6 la sută, iar serviciile acordate în baza acordurilor bilaterale au deținut o pondere modestă de 4,0 la sută.

Cumulativ, prin intermediul băncilor BC „Moldindconbank” S.A., BC „MAIB” S.A. și BC „Victoriabank” S.A. au fost tranzacționate aproximativ 67,6 la sută din valoarea remiterilor de bani recepționate și 70,8 la sută din valoarea remiterilor efectuate pe parcursul anului 2022.

În ceea ce privește transferul banilor din Republica Moldova în străinătate, cei mai mulți bani au fost trimiți în Italia – 103,6 milioane USD, România – 85 milioane USD și Federația Rusă – 71,4 milioane USD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #Italia #moldoveni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.