Milioane de dolari pleacă din Republica Moldova! Unde ajung cei mai mulți bani

În anul 2022, valoarea remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate a constituit 1,8 mld. USD, în creștere cu 8,3 la sută comparativ cu anul 2021. Totodată, valoarea remiterilor efectuate a constituit 642,6 mil, USD, în creștere cu 32,7 la sută față de anul anterior, arată datele Băncii Naționale a Moldovei

Cel mai mare flux de bani a fost recepționat în Republica Moldova prin intermediul sistemelor de remitere de bani (SRB) – o pondere de 83,2 la sută, prin rețeaua SWIFT – în proporție de16,6 la sută de către persoanele fizice, iar serviciile prestate în baza acordurilor bilaterale (SAB) au deținut o pondere de doar 0,3 la sută.

Anul trecut, cei mai mulți bani au venit din Federația Rusă – 442 milioane USD, Israel – 261,8 milioane USD, Germania – 212,8 milioane USD și Italia – 201,4 milioane USD

La expedierea mijloacelor bănești din Republica Moldova, rețeaua SWIFT a fost utilizată în proporție de 72,4 la sută din valoarea totală, fiind succedată de sistemele de remitere de bani cu 23,6 la sută, iar serviciile acordate în baza acordurilor bilaterale au deținut o pondere modestă de 4,0 la sută.

Cumulativ, prin intermediul băncilor BC „Moldindconbank” S.A., BC „MAIB” S.A. și BC „Victoriabank” S.A. au fost tranzacționate aproximativ 67,6 la sută din valoarea remiterilor de bani recepționate și 70,8 la sută din valoarea remiterilor efectuate pe parcursul anului 2022.

În ceea ce privește transferul banilor din Republica Moldova în străinătate, cei mai mulți bani au fost trimiți în Italia – 103,6 milioane USD, România – 85 milioane USD și Federația Rusă – 71,4 milioane USD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #Italia #moldoveni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.