Milioane de lei au curs în rezervoarelor celor care au livrat păcură la Termoelectrica! Cine stă în spatele companiilor

Termoelectrica anunță că pentru sezonul de încălzire din 2022-2023 a cumpărat 132 de mii de tone de păcură în sumă de 115 mii de dolari.

Compania susține că au fost desfășurate 5 licitații cu privire la achiziționarea păcurii, în baza cărora au fost încheiate 9 contracte, cu 6 agenți economici.

Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care spune despre ce companii este vorba. Astfel, cel mai mare contract, în valoare de 26,5 milioane de dolari SUA, pentru livrarea a 30000 de tone de păcură pentru Termoelectrica, a fost semnat cu compania SC „Crist-Valg” SRL, la un preț de 885 de dolari SUA/tonă. Compania a fost înregistrată în 1999, în satul Logănești, raionul Hâncești, fiind fondată și administrată de către Vasile Gajiu care deține o cotă majoritară de 97,19%, alături de Lidia Gajiu, cu 2,81%.

Vasile Gajiu este vicepreședinte al Partidului Social Democrat European, fostul Partid Democrat condus anterior de către Vladimir Plahotniuc. Totodată, el este consilier raional în Consiliul raional Hîncești, unde a ajuns candidând pe lista PDM.

Pe locul al doilea după valoarea contractelor de livrare a păcurii pentru Termoelectrica este compania „Stroibit” SRL, de la Bălți. Aceasta a semnat două contracte, de 26,2 milioane de dolari SUA, pentru o cantitate totală de 30 000 de tone. În primul contract prețul a fost de 857 dolari SUA/tonă, iar în al doilea – de 885 dolari SUA/tonă, potrivit datelor furnizate de Termoelectrica.

Aliona Barbei-Tureac, cea care deține jumătate din compania „Stroibit” SRL, este pictoriță, fiind soția omului de afaceri Alexandru Tureac de la Bălți. Ea a devenit asociată la scurt timp după fondarea companiei în octombrie 2016, preluând partea lui Alex.

Tot o cantitate de 30000 de tone de păcură s-a angajat să livreze și Întreprinderea Mixtă „Rompetrol Moldova” SA, care a semnat două contracte cu Termoelectrica, în valoare totală de 25,9 milioane de dolari SUA. Prețul a variat între 799 dolari SUA/tonă în primul contract și 875 dolari SUA/tonă – în al doilea.

Două contracte de livrare a păcurii, în valoare totală de 13,9 milioane de dolari SUA, Termoelectrica le-a semnat cu o companie care fusese înregistrată cu doar o lună înainte – firma „Oil Platform” SRL. Aceasta a fost fondată pe 12 septembrie 2022, iar peste o lună, pe 13 octombrie 2022, a semnat primul contract de livrare cu Termoelectrica, pentru o cantitate de 4000 de tone, la 820 de dolari SUA/tonă. Peste încă o lună, compania mai semnează un contract, pentru livrarea a 12 000 de tone de păcură, la un preț de 885 de dolari SUA/tonă, potrivit datelor oferite de Termoelectrica, la solicitarea Ziarului de Gardă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Fondatorul și administratorul companiei este un tânăr om de afaceri, Andrian Cojocaru, care deține o cotă de 17 la sută în două mari rețele de magazine de produse electronice – „Enter” și „Darwin”. Andrian Cojocaru este fratele unui alt om de afaceri, Ruslan Cojocaru, fondatorul rețelelor de restaurante „Tucano” și „Oliva”. Numele lui Cojocaru a ajuns în atenția opiniei publice, după ce în 2018 i-a vândut fostului vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, o casă în valoare de 393500 de dolari SUA.

Compania „Viomar Impex” SRL a semnat un singur contract cu Termoelectrica, la 29 septembrie 2022, pentru o cantitate de 16000 de tone de păcură, în valoare de 13,6 milioane de dolari SUA. Prețul a fost de 848 dolari SUA/tonă.

„Viomar Impex” SRL este deținută și administrată de Viorel Schivu, fiind fondată în 2014. Înainte să câștige contractul cu Termoelectrica, această companie a câștigat și o licitație pentru livrarea păcurii organizată de ARM din cadrul MAI. Contractul i-a fost atribuit în august 2022, având o valoare de peste 300 de milioane de lei, firma urmând să livreze 15 000 de tone de păcură, la un preț de 1 072 dolari SUA/tonă.

#contracte #păcură #Licitații #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.