Milioane de lei au curs în rezervoarelor celor care au livrat păcură la Termoelectrica! Cine stă în spatele companiilor

Termoelectrica anunță că pentru sezonul de încălzire din 2022-2023 a cumpărat 132 de mii de tone de păcură în sumă de 115 mii de dolari.

Compania susține că au fost desfășurate 5 licitații cu privire la achiziționarea păcurii, în baza cărora au fost încheiate 9 contracte, cu 6 agenți economici.

Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care spune despre ce companii este vorba. Astfel, cel mai mare contract, în valoare de 26,5 milioane de dolari SUA, pentru livrarea a 30000 de tone de păcură pentru Termoelectrica, a fost semnat cu compania SC „Crist-Valg” SRL, la un preț de 885 de dolari SUA/tonă. Compania a fost înregistrată în 1999, în satul Logănești, raionul Hâncești, fiind fondată și administrată de către Vasile Gajiu care deține o cotă majoritară de 97,19%, alături de Lidia Gajiu, cu 2,81%.

Vasile Gajiu este vicepreședinte al Partidului Social Democrat European, fostul Partid Democrat condus anterior de către Vladimir Plahotniuc. Totodată, el este consilier raional în Consiliul raional Hîncești, unde a ajuns candidând pe lista PDM.

Pe locul al doilea după valoarea contractelor de livrare a păcurii pentru Termoelectrica este compania „Stroibit” SRL, de la Bălți. Aceasta a semnat două contracte, de 26,2 milioane de dolari SUA, pentru o cantitate totală de 30 000 de tone. În primul contract prețul a fost de 857 dolari SUA/tonă, iar în al doilea – de 885 dolari SUA/tonă, potrivit datelor furnizate de Termoelectrica.

Aliona Barbei-Tureac, cea care deține jumătate din compania „Stroibit” SRL, este pictoriță, fiind soția omului de afaceri Alexandru Tureac de la Bălți. Ea a devenit asociată la scurt timp după fondarea companiei în octombrie 2016, preluând partea lui Alex.

Tot o cantitate de 30000 de tone de păcură s-a angajat să livreze și Întreprinderea Mixtă „Rompetrol Moldova” SA, care a semnat două contracte cu Termoelectrica, în valoare totală de 25,9 milioane de dolari SUA. Prețul a variat între 799 dolari SUA/tonă în primul contract și 875 dolari SUA/tonă – în al doilea.

Două contracte de livrare a păcurii, în valoare totală de 13,9 milioane de dolari SUA, Termoelectrica le-a semnat cu o companie care fusese înregistrată cu doar o lună înainte – firma „Oil Platform” SRL. Aceasta a fost fondată pe 12 septembrie 2022, iar peste o lună, pe 13 octombrie 2022, a semnat primul contract de livrare cu Termoelectrica, pentru o cantitate de 4000 de tone, la 820 de dolari SUA/tonă. Peste încă o lună, compania mai semnează un contract, pentru livrarea a 12 000 de tone de păcură, la un preț de 885 de dolari SUA/tonă, potrivit datelor oferite de Termoelectrica, la solicitarea Ziarului de Gardă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Fondatorul și administratorul companiei este un tânăr om de afaceri, Andrian Cojocaru, care deține o cotă de 17 la sută în două mari rețele de magazine de produse electronice – „Enter” și „Darwin”. Andrian Cojocaru este fratele unui alt om de afaceri, Ruslan Cojocaru, fondatorul rețelelor de restaurante „Tucano” și „Oliva”. Numele lui Cojocaru a ajuns în atenția opiniei publice, după ce în 2018 i-a vândut fostului vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, o casă în valoare de 393500 de dolari SUA.

Compania „Viomar Impex” SRL a semnat un singur contract cu Termoelectrica, la 29 septembrie 2022, pentru o cantitate de 16000 de tone de păcură, în valoare de 13,6 milioane de dolari SUA. Prețul a fost de 848 dolari SUA/tonă.

„Viomar Impex” SRL este deținută și administrată de Viorel Schivu, fiind fondată în 2014. Înainte să câștige contractul cu Termoelectrica, această companie a câștigat și o licitație pentru livrarea păcurii organizată de ARM din cadrul MAI. Contractul i-a fost atribuit în august 2022, având o valoare de peste 300 de milioane de lei, firma urmând să livreze 15 000 de tone de păcură, la un preț de 1 072 dolari SUA/tonă.

#contracte #păcură #Licitații #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.