Milioane de lei au curs în rezervoarelor celor care au livrat păcură la Termoelectrica! Cine stă în spatele companiilor

Termoelectrica anunță că pentru sezonul de încălzire din 2022-2023 a cumpărat 132 de mii de tone de păcură în sumă de 115 mii de dolari.

Compania susține că au fost desfășurate 5 licitații cu privire la achiziționarea păcurii, în baza cărora au fost încheiate 9 contracte, cu 6 agenți economici.

Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care spune despre ce companii este vorba. Astfel, cel mai mare contract, în valoare de 26,5 milioane de dolari SUA, pentru livrarea a 30000 de tone de păcură pentru Termoelectrica, a fost semnat cu compania SC „Crist-Valg” SRL, la un preț de 885 de dolari SUA/tonă. Compania a fost înregistrată în 1999, în satul Logănești, raionul Hâncești, fiind fondată și administrată de către Vasile Gajiu care deține o cotă majoritară de 97,19%, alături de Lidia Gajiu, cu 2,81%.

Vasile Gajiu este vicepreședinte al Partidului Social Democrat European, fostul Partid Democrat condus anterior de către Vladimir Plahotniuc. Totodată, el este consilier raional în Consiliul raional Hîncești, unde a ajuns candidând pe lista PDM.

Pe locul al doilea după valoarea contractelor de livrare a păcurii pentru Termoelectrica este compania „Stroibit” SRL, de la Bălți. Aceasta a semnat două contracte, de 26,2 milioane de dolari SUA, pentru o cantitate totală de 30 000 de tone. În primul contract prețul a fost de 857 dolari SUA/tonă, iar în al doilea – de 885 dolari SUA/tonă, potrivit datelor furnizate de Termoelectrica.

Aliona Barbei-Tureac, cea care deține jumătate din compania „Stroibit” SRL, este pictoriță, fiind soția omului de afaceri Alexandru Tureac de la Bălți. Ea a devenit asociată la scurt timp după fondarea companiei în octombrie 2016, preluând partea lui Alex.

Tot o cantitate de 30000 de tone de păcură s-a angajat să livreze și Întreprinderea Mixtă „Rompetrol Moldova” SA, care a semnat două contracte cu Termoelectrica, în valoare totală de 25,9 milioane de dolari SUA. Prețul a variat între 799 dolari SUA/tonă în primul contract și 875 dolari SUA/tonă – în al doilea.

Două contracte de livrare a păcurii, în valoare totală de 13,9 milioane de dolari SUA, Termoelectrica le-a semnat cu o companie care fusese înregistrată cu doar o lună înainte – firma „Oil Platform” SRL. Aceasta a fost fondată pe 12 septembrie 2022, iar peste o lună, pe 13 octombrie 2022, a semnat primul contract de livrare cu Termoelectrica, pentru o cantitate de 4000 de tone, la 820 de dolari SUA/tonă. Peste încă o lună, compania mai semnează un contract, pentru livrarea a 12 000 de tone de păcură, la un preț de 885 de dolari SUA/tonă, potrivit datelor oferite de Termoelectrica, la solicitarea Ziarului de Gardă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Fondatorul și administratorul companiei este un tânăr om de afaceri, Andrian Cojocaru, care deține o cotă de 17 la sută în două mari rețele de magazine de produse electronice – „Enter” și „Darwin”. Andrian Cojocaru este fratele unui alt om de afaceri, Ruslan Cojocaru, fondatorul rețelelor de restaurante „Tucano” și „Oliva”. Numele lui Cojocaru a ajuns în atenția opiniei publice, după ce în 2018 i-a vândut fostului vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, o casă în valoare de 393500 de dolari SUA.

Compania „Viomar Impex” SRL a semnat un singur contract cu Termoelectrica, la 29 septembrie 2022, pentru o cantitate de 16000 de tone de păcură, în valoare de 13,6 milioane de dolari SUA. Prețul a fost de 848 dolari SUA/tonă.

„Viomar Impex” SRL este deținută și administrată de Viorel Schivu, fiind fondată în 2014. Înainte să câștige contractul cu Termoelectrica, această companie a câștigat și o licitație pentru livrarea păcurii organizată de ARM din cadrul MAI. Contractul i-a fost atribuit în august 2022, având o valoare de peste 300 de milioane de lei, firma urmând să livreze 15 000 de tone de păcură, la un preț de 1 072 dolari SUA/tonă.

#contracte #păcură #Licitații #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.