Milioane de lei pentru petrecerea grandioasă de Ziua Independenței. Ce ascunde Guvernul

O petrecere de proporții va marca cei 33 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, însă nu fără controverse. Guvernul a decis să organizeze un eveniment de trei zile, invitând artiști și trupe de renume, atât locale, cât și internaționale, conform RISE Moldova. Printre artiștii invitați se numără Okean Elzy, Vama, Subcarpați, Alternosfera și câștigătoarea Eurovision 2023, Loreen.

Concertele vor costa bugetul de stat aproape 10 milioane de lei (peste jumătate de milion de euro), potrivit informațiilor publicate pe portalul achizițiilor. Cu toate acestea, Guvernul a fost lipsit de transparență în ceea ce privește organizarea evenimentului. În locul unei licitații publice, Cancelaria de Stat a apelat la procedura de negociere fără publicarea unui anunț de participare (NFP), atribuind direct contractul companiei **Suhih Production SRL**.

Olga Diaconu, expertă în achiziții publice, a declarat că decizia de a atribui contractul prin procedura NFP „este destul de dubioasă,” deoarece nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege. „Nu se poate vorbi despre urgență, deoarece sărbătoarea era cunoscută cu mult timp înainte. Nu este vorba despre o situație în care să fi fost desfășurată în prealabil o procedură competitivă fără oferte adecvate și nici despre o achiziție dintr-o sursă unică,” a explicat Diaconu. De asemenea, ridică semne de întrebare faptul că organizarea acestui eveniment a fost transferată în competența Cancelariei de Stat, în locul Ministerului Culturii, care anterior se ocupa de astfel de evenimente.

Conform portalului Agenției Achiziții Publice, aceasta este prima dată când **Suhih Production SRL** prestează servicii unei instituții publice. Compania a fost fondată la sfârșitul anului 2022 de Artur Suhih și se ocupă cu organizarea de spectacole.

Am contactat Cancelaria de Stat pentru a obține explicații privind lipsa unei licitații publice și pentru a solicita specificațiile de preț ale serviciilor prestate de Suhih, însă până la publicarea acestei știri, nu am primit un răspuns.

În 2019, când Maia Sandu era prim-ministru, aceasta anunța că a redus la maximum costurile pentru Ziua Independenței. „Am renunțat la elementele costisitoare, bugetul total al evenimentului fiind de aproximativ 960.000 lei, cu jumătate de milion de lei mai puțin decât anul trecut,” scria ea într-o postare pe Facebook.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.