Milionarii din Moldova, cu 20% mai mulți într-un an: 169,6 milioane de lei

9 643 de moldoveni au declarat sau au obținut în 2025 venituri de peste 1 milion de lei. În total, aceștia au raportat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat 2,3 miliarde de lei impozit pe venit, arată datele Serviciului Fiscal de Stat.

Numărul persoanelor cu venituri de peste un milion de lei este în creștere. În 2023 erau 6 414, în 2024 – 8 019, iar în 2025 numărul a ajuns la 9 643. Astfel, într-un singur an, numărul milionarilor fiscali a crescut cu 1 624 de persoane, adică cu aproximativ 20%.

Și veniturile declarate de aceștia au crescut. De la 19,7 miliarde de lei în 2023, acestea au ajuns la 28,3 miliarde în 2024 și la 32,8 miliarde de lei în 2025. În aceeași perioadă, impozitul pe venit calculat a crescut de la 1,4 miliarde la 1,9 miliarde, iar în 2025 a ajuns la 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionarii fiscali au declarat venituri cuprinse între 1 și 2 milioane de lei – 5 005 persoane. Alte 2 992 de persoane au raportat venituri între 2 și 4 milioane de lei, 698 – între 4 și 6 milioane, iar 464 – între 6 și 10 milioane de lei. În același timp, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Cea mai mare sumă declarată de o persoană fizică în 2025 a fost de 169,6 milioane de lei. Dintre cele 9 643 de persoane cu venituri de peste un milion de lei, 6 622 sunt bărbați, iar 3 021 sunt femei.

Printre milionari se regăsesc și persoane foarte tinere. Cea mai tânără avea 16 ani, iar cea mai vârstnică – 88 de ani. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, cu 3 351 de persoane.

În total, persoanele fizice au declarat pentru anul 2025 venituri de 36,94 miliarde de lei, în creștere de la 31,12 miliarde în 2024. Impozitul pe venit declarat de persoanele fizice a ajuns la 3,41 miliarde de lei, față de 2,95 miliarde în anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#2025 #declaratii fiscale #milionari #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.