Milionarul care a cumpărat cafeneaua Guguță spune cât a dat pentru bijuteria din centrul capitalei

Regata Imobiliare, controlată de milionarul Ceslav Ciuhrii, este proprietara unui cunoscut local din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din capitală. Ceva firesc, la prima vedere, dacă nu ar fi vorba despre cafeneaua „Guguţă”, obţinută anterior în urma unor tranzacţii dubioase de către firma „Finpar Invest”, controlată de şeful PD, Vladimir Plahotniuc.

Mulți mă consideră vinovat de acest proiect și așteaptă ca eu să fiu pedepsit pentru asta. Vreau să văd care este pedeapsa, ce vor ei ca eu să construiesc acolo. Eu chiar vreau să fac ceva bun pentru oameni, dar trebuie să se încadreze în niște limite, când vorbim de afaceri. Au fost speculații ca să mi-o ia. Înseamnă că ne întoarcem în perioada sovietică. Nu poate să mi-o ia, poate doar să mi-o cumpere”, a explicat omul de afaceri Ceslav Ciuhrii în interviul „Fără Protocol”.

Potrivit acestuia, este o clauză în contract pe care nu o poate divulga, însă a spus că i-a achitat lui Plahotniuc peste de două milioane de euro.

Ciuhrii spune că a cumpărat cafeneaua Guguță la pachet cu alte terenuri pe care le-a negociat pentru compania Kaufland.

Achiziția cafenelei Guguță de Regata Imobiliare a avut loc pe 27 iunie 2017, la doar două săptămâni după ce Curtea Supremă de Justiţie a trimis la rejudecare dosarul prin care compania controlată de Vladimir Plahotniuc, „Finpar Invest”, cerea permisiunea de a construi un hotel în Grădina Publică „Ştefan Cel Mare şi Sfânt”. Publicaţia notează că „Regata Imobiliare” SRL, noua proprietară a cafenelei „Guguţă”, are ca unic asociat firma „Biotehnos” SRL, fondată de Ceslav Ciuhrii.

„Regata Imobiliare” s-a judecat anterior cu Primăria pentru privatizarea terenului din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”, unde actualmente se află cafeneaua „Guguță”. Astfel, în noiembrie 2018, prin decizia Curții Supreme de Justiție, „Regata Imobiliare” a obținut dreptul de a privatiza terenul aferent cafenelei și a de a construi un centru socio-cultural și de agrement în Grădina Publică.

Mai mulți membri ai societății civile, dar și comunicatatea „Occupy Guguță”, pledează pentru păstrarea cafenelei „Guguță” și se opun demolării acesteea. Membrii „Occupy Guguță” au criticat anterior în mai multe instanțe decizia autorităților de permite construcția un nou edificiu, chiar în Grădina Publică Ștefan cel Mare, organizând în acest sens mai multe manifestații publice.

#Guguță #Ciuhrii #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.