Ministerul Justiției pe Zoom costă 5,5 milioane de lei în 2026

Ministerul Justiției a venit cu explicații oficiale privind utilizarea programului rusesc TrueConf în sistemul judecătoresc, după criticile formulate de experți și presă. Într-un răspuns pentru Rupor.md, citat de Reliattea, instituția a admis că software-ul folosit în prezent este tehnic depășit și nu mai corespunde cerințelor actuale ale procesului de digitalizare.

Potrivit ministerului, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești a achiziționat deja două licențe Zoom Meetings Standard Pro, care sunt testate în prezent la Judecătoria Bălți. Decizia a fost motivată prin funcționalitățile superioare ale platformei: Zoom permite organizarea ședințelor cu traducere simultană și generează automat stenograme — opțiuni inexistente în TrueConf.

„Aplicația TrueConf, cumpărată în 2019, este rigidă și nu mai corespunde cerințelor actuale de digitalizare. Trecerea la alte platforme este una treptată și depinde de resursele financiare disponibile, deoarece licențele soluțiilor de videoconferință sunt costisitoare și necesită actualizări periodice”, precizează Ministerul Justiției.

Costurile, principalul obstacol

Deși platforma TrueConf este considerată depășită, renunțarea imediată la ea este dificilă din cauza costurilor ridicate. Ministerul amintește de un raport al USAID din 2023, care estima că echiparea tuturor instanțelor cu licențe Zoom ar necesita aproximativ un milion de lei anual.

În prezent, sistemul judecătoresc folosește 91 de seturi de echipamente bazate pe TrueConf. Licențele au fost achiziționate în 2019 de către partenerii de dezvoltare și sunt nelimitate, ceea ce înseamnă că nu implică cheltuieli suplimentare pentru stat.

În contextul criticilor legate de utilizarea unui produs dezvoltat în Federația Rusă, Ministerul Justiției susține că securitatea datelor este garantată de infrastructura națională.

„Aplicația funcționează pe infrastructura administrată de STISC. Aceasta asigură protecția datelor și a accesului la platformă”, se arată în răspunsul instituției.

Ministerul afirmă că procesul de modernizare va continua. În proiectul bugetului de stat pentru 2026 sunt prevăzute 5,5 milioane de lei pentru extinderea utilizării videoconferințelor în instanțe.

Modernizarea completă și alinierea la standarde noi sunt planificate în cadrul foii de parcurs „Supremația legii”, cu termen de implementare până în decembrie 2027.

Contextul criticilor

Expertul WatchDog.MD Alexandru Bot și portalul SPPOT au criticat recent faptul că instanțele din Moldova folosesc software rusesc, în timp ce autoritățile afirmă că luptă împotriva amenințărilor hibride. Aceștia au subliniat caracterul paradoxal al situației: o parte dintre ședințele de judecată, inclusiv cele închise, sunt gestionate printr-o platformă ale cărei clienți principali includ compania rusă „Rostelecom”. Totodată, Moldova se află astfel în aceeași categorie cu Rusia și Kazahstan în ceea ce privește soluțiile IT utilizate, în timp ce state precum Germania, Italia, Lituania sau Ucraina au trecut demult la platforme standardizate precum Zoom și Cisco Webex.

#minister #milioane #ZOOM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.