Ministrul Agriculturii cere aproape 50 de milioane de lei de lei din rezervă pentru pagubele aduse de vreme

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Ion Perju, a susținut un briefing de presă în regim de urgență prin care a anunțat Guvernul despre necesitatea alocării din fondul de rezervă a sumei de 47 de milioane de lei pentru compensarea prejudiciilor producătorilor agricoli și așa afectați în urma secetei de anul trecut, acum de instabilitatea atmosferică. În același briefing, a numit și alte sume necesare pentru procurarea rachetelor antigrindină, scrie Realitatea.md.

„Decizia de a desfășura un briefing de presă este legată de efectele nefaste ale calamităților care continuă. Vedeți ce se întâmplă afară… Am început un an agricol destul de bun comparativ cu ceea ce am avut în 2020, dar schimbările climatice ne afectează din ce în ce mai mult, în conformitate cu rapoartele comisiilor teritoriale pentru situații excepționale în comun cu MADRM și IGSU, începând cu luna mai-iunie”, a declarat ministrul Ion Perju.

Potrivit rapoartelor la care a făcut referire au fost afectate în special 29 de localități din 14 raioane (Edineț, Criuleni, Drochia, Florești, Ialoveni, Orhei, Rezina, Rîșcani, Soroca, Sîngerei, Telenești, Șoldănești și Ungheni). Pagubele materiale timp de o lună jumătate s-au ridicat la 35 milioane de lei, dintre care 30 de milioane de lei vizează doar culturile agricole.

#milioane de lei #ministrul agriculturii #necesitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.