Ministrul Agriculturii cere aproape 50 de milioane de lei de lei din rezervă pentru pagubele aduse de vreme

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Ion Perju, a susținut un briefing de presă în regim de urgență prin care a anunțat Guvernul despre necesitatea alocării din fondul de rezervă a sumei de 47 de milioane de lei pentru compensarea prejudiciilor producătorilor agricoli și așa afectați în urma secetei de anul trecut, acum de instabilitatea atmosferică. În același briefing, a numit și alte sume necesare pentru procurarea rachetelor antigrindină, scrie Realitatea.md.

„Decizia de a desfășura un briefing de presă este legată de efectele nefaste ale calamităților care continuă. Vedeți ce se întâmplă afară… Am început un an agricol destul de bun comparativ cu ceea ce am avut în 2020, dar schimbările climatice ne afectează din ce în ce mai mult, în conformitate cu rapoartele comisiilor teritoriale pentru situații excepționale în comun cu MADRM și IGSU, începând cu luna mai-iunie”, a declarat ministrul Ion Perju.

Potrivit rapoartelor la care a făcut referire au fost afectate în special 29 de localități din 14 raioane (Edineț, Criuleni, Drochia, Florești, Ialoveni, Orhei, Rezina, Rîșcani, Soroca, Sîngerei, Telenești, Șoldănești și Ungheni). Pagubele materiale timp de o lună jumătate s-au ridicat la 35 milioane de lei, dintre care 30 de milioane de lei vizează doar culturile agricole.

#milioane de lei #ministrul agriculturii #necesitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.