Ministrul de Externe din Estonia: Banii pentru energia din Rusia să fie folosiţi pentru redresarea Ucrainei

Estonia propune redirecţionarea plăţilor pentru energia din Rusia către fondurile de redresare a Ucrainei, anunţă CNN.

Estonia a propus ca o parte din plăţile de energie către Rusia să fie puse deoparte pentru a plăti costurile de redresare a Ucrainei, a declarat vineri ministrul estonian al afacerilor externe, Eva-Maria Liimets, în faţa jurnaliştilor.

„Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru distrugerile devastatoare pe care le-a provocat şi pentru crimele de război pe care le-a comis în Ucraina”, a declarat aceasta, vorbind alături de omologii săi francez, lituanian şi leton la Tallinn, în Estonia.

Liimets a adăugat că activele îngheţate ca parte a sancţiunilor împotriva Rusiei ar putea fi, de asemenea, folosite „ca sursă de fonduri de recuperare pentru oraşele şi infrastructura ucraineană”.

„Actul fondator NATO-Rusia este învechit”, a adăugat ea, făcând apel la o „politică de reţinere pe termen lung”, în ceea ce priveşte Rusia şi la o politică continuă de nerecunoaştere a zonelor ocupate de Rusia în Ucraina.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a declarat că detaliile noilor sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei vor fi decise „în zilele următoare”, cu scopul de a-l „forţa pe Putin să pună capăt acestei agresiuni nebuneşti”.

Ministrul leton de externe Edgars Rinkēvičs a adăugat că „o apărare avansată permanentă (NATO) trebuie să fie luată în considerare şi convenită” la următorul summit NATO din iunie 2022. El a spus că UE ar trebui să ia în considerare „alte mărfuri” în afara sectorului energetic pe care blocul ar trebui să le exploreze pentru sancţiunile împotriva Rusiei.

Europa primeşte aproximativ 40% din gazele sale naturale din Rusia şi a început să ia măsuri pentru a-şi reduce dependenţa de petrolul şi gazele ruseşti.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.