Mișcarea radicală a cehilor! Au redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în doar opt luni

Uniunea Europeană şi-a redus simţitor importurile de gaze din Rusia într-un interval de timp aproape imposibil. A fost forţată de un război la graniţe. După unele estimări, dependenţa de combustibilul rusesc s-a micşorat de la 45-50%, cât era înainte de conflict, la 8% fără să se producă penurii sau pene de curent catastrofale, aşa cum sunau avertismentele în primăvara, vara şi toamna anului trecut.

Europa devine în schimb dependentă de gazele naturale lichefiate (GNL) americane, în vremuri normale mai scumpe decât cele importate prin conducte. Însă cursa pentru diversificare este abia la început şi, mai mult, preţurile gazelor scad în plină iarnă.
Pe de altă parte, dintre toate statele Uniunii, doar Ungaria a ţinut morţiş ca în perioada de criză energetică, când toţi ceilalţi se îndepărtau de Rusia, să încheie un nou contract pe termen foarte lung de import de gaze ruseşti, rezultatul grabei fiind, scrie presa maghiară, că acum plăteşte pentru ele de patru ori mai mult decât Cehia, ale cărei achiziţii au la bază un acord vechi.

Deşi peisajul energetic se schimbă radical, avertismente că Europa nu va supravieţui iernii viitoare continuă să vină. La fel cum în trecut circulau veşti de la meteorologii ruşi că vin ierni grele cum n-au mai fost.

În ianuarie anul acesta, din Rusia spre UE au fost livrate 1,8 miliarde de metri cubi de gaze, o catitate atât de mică încât aduce aminte de vremurile războiului rece, scrie Portfolio.hu, principalul site de ştiri şi analize economice din Ungaria. Jurnaliştii de acolo au calculat că dependenţa UE de gazul rusesc s-a redus luna trecută la aproximativ 8%.

Tot ei scriu că Ungaria este considerată unul din ultimii clienţi de top ai Gazprom, compania care deţine monopolul exporturilor de gaze naturale ruseşti.

Livrările s-au redus în condiţiile în care fluxul prin conductele care trec prin Ucraina s-a diminuat şi mai mult, iar cel prin TurkStream este neobişnuit de scăzut. De aceea, statele est-europene care încă importă gaze ruseşti trebuie să acorde o atenţie sporită la ceea ce se întâmplă cu gazoductul sudic doarece pe aici vine o parte semnificativă din importuri. Transportul prin Nord Stream 1 a încetat complet anul trecut.
Oficiali ruşi au explicat reducerea fluxurilor prin chestiuni comerciale, în timp ce un trader european a spus pentru Reuters că ecuaţia mai conţine şi reducerea încrederii clienţilor în compania rusă, dar şi vremea caldă şi depozitele pline ale statelor UE.

Portfolio.hu a observat că, deşi cantitatea de gaze ruseşti livrate prin conducte s-a prăbuşit cu peste 80%, Gazprom încă realizează venituri considerabile din exporturile către UE deoarece preţurile sunt de circa trei ori mai mari decât de obicei. La polul opus Ungariei se află state precum Cehia, care în opt luni şi-a redus dependenţa de gazele de la Gazprom de la 97% la 3-4%, scrie Euractiv. Datele vin de la premierul ceh Petr Fiala. Acest lucru a fost posibil prin înlocuirea combustibilului rusesc cu importuri din Norvegia şi de GNL.

Gazele lichefiate sunt aduse printr-un terminal de GNL din Olanda. „Eram dependenţi aproape în totalitate de Rusia pentru gaze, dar astăzi situaţia este complet diferită. Am scăpat de dependenţă foarte rapid“, a spus Fiala. El a adăugat că depozitele de gaze ale Cehiei sunt pline în proporţie de 74%.

În alte ţări, gradul de umplere este mai mare. Una dintre cele mai mari realizări ale Cehiei în materie de energie în această perioadă de criză este achiziţionarea unei cote la terminalul de GNL din Olanda.

La scăderea dependenţei a ajutat şi diminuarea cu aproape 20% a consumului de gaze. Un alt succes al ţării este reducerea dependenţei de combustibilul nuclear rusesc. Însă jumătate din consumul de petrol încă este asigurat cu importuri ruse. Ce nu a spus premierul este că cehii au suportat o vreme cele mai puternice scumpiri ale energiei din UE.

Preţurile au fost plafonate în cele din urmă. Însă preţurile depind de capriciile pieţei libere, care deseori reacţionează la riscuri posibile sau închipuite, care au prea puţin de a face cu realitatea. Fiala s-a arătat sigur că piaţa a fost convinsă că Europa are acces la destulă energie pentru a trece cu bine de iarnă şi de aceea preţurile scad.

Între timp, în Ungaria vg.hu scrie, citând specialişti apropiaţi guvernului, cum ar fi cei de la institutul Klímapolitikai Intézet, că Europa nu va supravieţui următoarei ierni fără gaze ruseşti. Aceşti specialişti menţionează insuficienţa capacităţii de producţie şi procesare de GNL, a infrastructurii şi flotei de transport. Alţi specialişti, cei de la BP, arată că, într-adevăr, GNL au devenit cruciale pentru Europa de când Rusia a invadat Ucraina. Dar rolul lor se poate reduce dacă statele europene îmbunătăţesc eficienţa energetică, dezvoltă rapid energie solară şi eoliană şi majorează electrificarea consumului final. Însă, arată BP, Europa nu merge deocamdată pe acest drum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #cehia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și a limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.

Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.

#imobil #preturi #Chisinau