MMZ, prima uzină metalurgică din Europa de Est, căreia o instituție germană i-a confirmat calculul amprentei de carbon

MMZ a devenit prima uzină metalurgică din Europa de Est, căreia Universitatea Tehnică Renania de Westfalia i-a confirmat calculul amprentei de carbon. Aceasta este de opt ori mai mică decât nivelul admis de standardele Uniunii Europene.

„Scăderea amprentei de carbon reprezintă astăzi una dintre prioritățile pentru asigurarea securității ecologice și dezvoltării durabile la nivel global, inclusiv pentru Uzina Metalurgică Moldovenească. Dat fiind faptul că mecanismul de ajustare transfrontalieră a emisiilor de carbon se aplică producției metalurgice, conducerea uzinei a luat decizia de a calcula emisiile de gaze cu efect de seră”, se menționează într-un articol recent publicat în Revista “Managementul Deșeurilor” din Republica Moldova.

De acest calcul s-a ocupat renumita companie germană D.A.R. Metall AG, iar datele au fost confirmate de către Universitatea Tehnică Renania de Westfalia, care face parte din asociația celor nouă mai renumite universități tehnice din Germania.

Conform informațiilor furnizate de către compania germană, MMZ a devenit prima uzină metalurgică din Europa de Est care a obținut confirmarea acestei prestigioase universități tehnice pentru calculul amprentei de carbon a produselor sale, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene privind controlul

În prezent, una dintre cele mai urgente probleme ecologice la nivel mondial este poluarea mediului înconjurător cu emisii de substanțe poluante și gaze cu efect de seră. În special, dioxidul de carbon reprezintă principalul factor al schimbărilor climatice globale.

În lipsa calculului amprentei de carbon pentru produse, Comisia Europeană aplică valori implicite (cu cele mai slabe performanțe ale producătorilor europeni în fiecare categorie). Pentru producția MMZ, nivelul emisiilor directe de carbon implicit este de 1,89 tone CO2 pe tonă de produs. Conform calculelor efectuate, această valoare pentru MMZ a fost de 0,248 tone CO2 pe tonă de produs, ceea ce reprezintă practic aproximativ 8 ori mai mic decât valoarea implicită acceptată.

În prezent, fabrica oferă pe piața UE produse cu cea mai mică amprentă de carbon calculată și confirmată printre toți importatorii de oțel de armătură și sârmă trefilată, ceea ce face produsele MMZ mai atractive.

Astfel, acesta confirmă siguranța proceselor de producție la Uzina Metalurgică Moldovenească în ceea ce privește impactul asupra mediului și atestă nivelul înalt al competențelor ecologice și organizatorice ale proceselor.

Începând cu 1 octombrie 2023, în Uniunea Europeană a intrat în vigoare mecanismul de reglementare transfrontalieră a carbonului, cunoscut sub denumirea de Mecanismul de Ajustare a Frontierelor Carbonului (CBAM – «carbon border adjustment mechanism» ). În prima etapă, acesta obligă importatorii anumitor tipuri de produse în UE să prezinte rapoarte trimestriale privind amprenta lor de carbon. Începând cu ianuarie 2026, furnizorii vor trebui să plătească pentru emisiile generate în timpul producției mărfurilor și serviciilor, achiziționând certificate speciale. Printre bunurile reglementate de CBAM se includ: cimentul, energia electrică, îngrășămintele, metalele negre și oțelul, aluminiul și hidrogenul.

#stardarde europene #uzina metalurgica moldoveneasca #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.

#pavel durov #sanctiuni #telegram