MMZ, prima uzină metalurgică din Europa de Est, căreia o instituție germană i-a confirmat calculul amprentei de carbon

MMZ a devenit prima uzină metalurgică din Europa de Est, căreia Universitatea Tehnică Renania de Westfalia i-a confirmat calculul amprentei de carbon. Aceasta este de opt ori mai mică decât nivelul admis de standardele Uniunii Europene.

„Scăderea amprentei de carbon reprezintă astăzi una dintre prioritățile pentru asigurarea securității ecologice și dezvoltării durabile la nivel global, inclusiv pentru Uzina Metalurgică Moldovenească. Dat fiind faptul că mecanismul de ajustare transfrontalieră a emisiilor de carbon se aplică producției metalurgice, conducerea uzinei a luat decizia de a calcula emisiile de gaze cu efect de seră”, se menționează într-un articol recent publicat în Revista “Managementul Deșeurilor” din Republica Moldova.

De acest calcul s-a ocupat renumita companie germană D.A.R. Metall AG, iar datele au fost confirmate de către Universitatea Tehnică Renania de Westfalia, care face parte din asociația celor nouă mai renumite universități tehnice din Germania.

Conform informațiilor furnizate de către compania germană, MMZ a devenit prima uzină metalurgică din Europa de Est care a obținut confirmarea acestei prestigioase universități tehnice pentru calculul amprentei de carbon a produselor sale, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene privind controlul

În prezent, una dintre cele mai urgente probleme ecologice la nivel mondial este poluarea mediului înconjurător cu emisii de substanțe poluante și gaze cu efect de seră. În special, dioxidul de carbon reprezintă principalul factor al schimbărilor climatice globale.

În lipsa calculului amprentei de carbon pentru produse, Comisia Europeană aplică valori implicite (cu cele mai slabe performanțe ale producătorilor europeni în fiecare categorie). Pentru producția MMZ, nivelul emisiilor directe de carbon implicit este de 1,89 tone CO2 pe tonă de produs. Conform calculelor efectuate, această valoare pentru MMZ a fost de 0,248 tone CO2 pe tonă de produs, ceea ce reprezintă practic aproximativ 8 ori mai mic decât valoarea implicită acceptată.

În prezent, fabrica oferă pe piața UE produse cu cea mai mică amprentă de carbon calculată și confirmată printre toți importatorii de oțel de armătură și sârmă trefilată, ceea ce face produsele MMZ mai atractive.

Astfel, acesta confirmă siguranța proceselor de producție la Uzina Metalurgică Moldovenească în ceea ce privește impactul asupra mediului și atestă nivelul înalt al competențelor ecologice și organizatorice ale proceselor.

Începând cu 1 octombrie 2023, în Uniunea Europeană a intrat în vigoare mecanismul de reglementare transfrontalieră a carbonului, cunoscut sub denumirea de Mecanismul de Ajustare a Frontierelor Carbonului (CBAM – «carbon border adjustment mechanism» ). În prima etapă, acesta obligă importatorii anumitor tipuri de produse în UE să prezinte rapoarte trimestriale privind amprenta lor de carbon. Începând cu ianuarie 2026, furnizorii vor trebui să plătească pentru emisiile generate în timpul producției mărfurilor și serviciilor, achiziționând certificate speciale. Printre bunurile reglementate de CBAM se includ: cimentul, energia electrică, îngrășămintele, metalele negre și oțelul, aluminiul și hidrogenul.

#stardarde europene #uzina metalurgica moldoveneasca #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.