Modificarea Codului serviciilor media audiovizuale - motiv de îngrijorare pentru UER! A transmis o scrisoare

Modificarea Codului serviciilor media audiovizuale a ajuns și în vizorul Uniunii Europene de Radiodifuziune (UER). Această schimbare a trezit îngrijorarea instituției. În opinia UER, modificările au potențialul de a duce la subordonarea politică a organelor de conducere și supraveghere ale TRM și amestec direct în politica sa editorială. De asemenea, sunt preocupați de timpul excepţional de scurt prevăzut pentru dezbaterea publică a acestor schimbări importante aduse cadrului legal și aparenta lipsă a unei consultări potrivite.

În acest context, Noel Curran, Directorul General al Uniunii Europene de Radiodifuziune (UER), a transmis o scrisoare către Biroul permanent al Parlamentului și Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de lege pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale (nr. 174/2018).

”Radiodifuzorul public independent și de încredere are un rol deosebit de important pentru societăţile în tranziţie. Pentru a îndeplini această funcție, ar trebui să fie împuternicit prin structurile de guvernare să funcționeze independent de presiunea și interferența politică. Credibilitatea și încrederea vor fi obținute numai prin independență și raportarea echilibrată a evoluțiilor importante dintr-o țară.Considerăm că amendamentele propuse pentru a implica direct Parlamentul în numirea și demiterea (din motive ample și nedefinite) a Directorului general este un pas înapoi în asigurarea autonomiei și independenței TRM. În plus, o nouă putere a Parlamentului de a demite întregul organism de supraveghere (Consiliul de supraveghere și dezvoltare) în fiecare an prin respingerea raportului anual de activitate ar pune în mod inevitabil TRM sub și mai multă presiune politică”, sunt argumentele menționate în scrisoare.

Semnatarul scrisorii face referință și la ”Recomandarea Consiliului Europei nr (2012) 1 a Comitetului de Miniștrilor către statele membre privind guvernarea radiodifuzorului public prevede că: „Securizarea și apărarea independenței este un rol primordial al oricărui cadru de guvernare a serviciului public media și acesta este motivul pentru care independența a fost în centrul tuturor standardelor relevante ale Consiliului Europei.” În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-un caz care privea direct guvernarea TRM, a susținut că statele au o obligație pozitivă de a pune în aplicare un cadru juridic care să asigure independența radiodifuzorului public față de ingerința și controlul politic (Manole a.O c. Moldova, nr 13936/02)”.

La final, se solicită respectuos să fie acordat timp adecvat pentru consultarea publică cu privire la amendamentele propuse și să se țină cont în mod corespunzător de preocupările exprimate în scrisoare. Totodată, Noel Curran menționează că UER rămâne la dispoziție pentru a discuta aceste probleme în detaliu și pentru a împărtăși exemple de bune practici din Europa.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune este o alianță a radiodifuzorilor publici, care a fost fondată la 12 februarie 1950. În prezent are 73 de membri activi în 56 de țări și 34 de membri asociați în 20 de țări. IP Compania ”Teleradio-Moldova” este membru activ al UER din anul 1994.

#TRM #UER #scrisoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.