Modificarea Codului serviciilor media audiovizuale - motiv de îngrijorare pentru UER! A transmis o scrisoare

Modificarea Codului serviciilor media audiovizuale a ajuns și în vizorul Uniunii Europene de Radiodifuziune (UER). Această schimbare a trezit îngrijorarea instituției. În opinia UER, modificările au potențialul de a duce la subordonarea politică a organelor de conducere și supraveghere ale TRM și amestec direct în politica sa editorială. De asemenea, sunt preocupați de timpul excepţional de scurt prevăzut pentru dezbaterea publică a acestor schimbări importante aduse cadrului legal și aparenta lipsă a unei consultări potrivite.

În acest context, Noel Curran, Directorul General al Uniunii Europene de Radiodifuziune (UER), a transmis o scrisoare către Biroul permanent al Parlamentului și Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de lege pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale (nr. 174/2018).

”Radiodifuzorul public independent și de încredere are un rol deosebit de important pentru societăţile în tranziţie. Pentru a îndeplini această funcție, ar trebui să fie împuternicit prin structurile de guvernare să funcționeze independent de presiunea și interferența politică. Credibilitatea și încrederea vor fi obținute numai prin independență și raportarea echilibrată a evoluțiilor importante dintr-o țară.Considerăm că amendamentele propuse pentru a implica direct Parlamentul în numirea și demiterea (din motive ample și nedefinite) a Directorului general este un pas înapoi în asigurarea autonomiei și independenței TRM. În plus, o nouă putere a Parlamentului de a demite întregul organism de supraveghere (Consiliul de supraveghere și dezvoltare) în fiecare an prin respingerea raportului anual de activitate ar pune în mod inevitabil TRM sub și mai multă presiune politică”, sunt argumentele menționate în scrisoare.

Semnatarul scrisorii face referință și la ”Recomandarea Consiliului Europei nr (2012) 1 a Comitetului de Miniștrilor către statele membre privind guvernarea radiodifuzorului public prevede că: „Securizarea și apărarea independenței este un rol primordial al oricărui cadru de guvernare a serviciului public media și acesta este motivul pentru care independența a fost în centrul tuturor standardelor relevante ale Consiliului Europei.” În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-un caz care privea direct guvernarea TRM, a susținut că statele au o obligație pozitivă de a pune în aplicare un cadru juridic care să asigure independența radiodifuzorului public față de ingerința și controlul politic (Manole a.O c. Moldova, nr 13936/02)”.

La final, se solicită respectuos să fie acordat timp adecvat pentru consultarea publică cu privire la amendamentele propuse și să se țină cont în mod corespunzător de preocupările exprimate în scrisoare. Totodată, Noel Curran menționează că UER rămâne la dispoziție pentru a discuta aceste probleme în detaliu și pentru a împărtăși exemple de bune practici din Europa.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune este o alianță a radiodifuzorilor publici, care a fost fondată la 12 februarie 1950. În prezent are 73 de membri activi în 56 de țări și 34 de membri asociați în 20 de țări. IP Compania ”Teleradio-Moldova” este membru activ al UER din anul 1994.

#TRM #UER #scrisoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.