Moldindconbank, în topul celor mai mari bănci din Europa de Sud-Est

Moldindconbank și-a menținut poziția în clasamentul celor 100 cele mai mari bănci în Europa de Sud-Est. Potrivit raportului SEE Top 100 Banks 2021, elaborat de agenția financiară internațională SeeNews, Moldindconbank este acum pe locul 74.

SeeNews TOP 100 Banks este un clasament anual al celor mai mari bănci din Europa de Sud-Est, realizat în baza activelor totale deținute şi a profitului net. În clasament au fost incluse 100 cele mai mari bănci din România, Republica Moldova, Bulgaria, Croația, Serbia, Slovenia, Muntenegru, Bosnia, Herțogovina și Albania, fiind analizate peste 260 de bănci din regiune.

Datele SeeNews TOP 100 Banks arată că activele Moldindconbank se cifrau, la data de 31 decembrie 2021, la 1 miliard 167 milioane de euro și au crescut cu 14,75% timp de un an. Un alt parametru luat în calcul la elaborarea studiului este profitul net. În 2021, acest indicator al Moldindconbank a fost de 34,2 milioane de euro, comparativ cu profitul net de 20,5 milioane de euro în 2020.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

De menționat că Moldindconbank este una dintre cele mai mari bănci din Republica Moldova, lider pe mai multe segmente de servicii bancare. Astfel, banca deține o cotă de 37,6% din piața cardurilor. Instituția dispune și de cea mai mare rețea de filiale din țară – 145 de sucursale și agenții.

Moldindconbank este și lider de pe piața ipotecară, cu o pondere de 27,8%. Acest lucru înseamă că mai mult de 7 mii de familii s-au mutat în propria locuință datorită suportului oferit de bancă.

Clasamentul SEE Top 100 Banks 2021 a fost elaborat în baza datelor obţinute din rapoartele băncilor centrale, registrele comerciale naționale, comisiile de supraveghere financiară, asociațiile bancare şi guvernamentale, precum şi prin intermediul site-urilor corporative ale băncilor.

Moldindconbank este inclus în TOP 100 Banks din anul 2012.

#Moldindconbank #cele mai mari #bănci #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.