Moldova are o șansă de a deveni hub energetic regional! Parlicov se așteaptă ca străinii să ne cumpere vântul

În câțiva ani în Republica Moldova ar urna să apară primele parcuri eoliene urmare a noilor modificări legislative care ușurează activitatea celor care vor să investească în domeniul regenerabilelor, potrivit declarației ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul spune că investițiile în parcurile eoliene va crește capacitatea de export, în condițiile în care piața locală nu are capacitatea de a utiliza întregul volum care ar urma să fie produs.

Astăzi, Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua lectură un proiect de lege ce propune modificări fundamentale în domeniul energiei din surse regenerabile. Aceste modificări reprezintă un pas important în direcția alinierii legislației țării cu cerințele și standardele impuse de Uniunea Europeană.

Una dintre dispozițiile centrale ale proiectului de lege este stabilirea unei ținte naționale sectoriale pentru anul 2030. Aceasta impune ca nu mai puțin de 30% din consumul de energie electrică să provină din surse regenerabile, în comparație cu procentul actual de 6%.

O altă noutate adusă de acest document se referă la tranziția de la contorizarea netă la facturarea netă, iar Guvernul va avea posibilitatea să facă „transferuri statice” de energie din surse regenerabile cu alte state membre ale Comunității Energetice sau cu state membre ale UE.

De asemenea, proiectul propune simplificarea procedurilor administrative pentru dezvoltarea proiectelor în domeniul energiei regenerabile. Se prevede și posibilitatea proprietarilor de apartamente din blocuri multietajate de a instala parcuri de energie regenerabilă pentru consum propriu, chiar și la o altă adresă decât locul de consum, cu condiția ca ambele adrese să se afle în raza aceluiași furnizor.

Schimbările legislative propuse sunt concentrate și în promovarea energiei regenerabile în sectoarele încălzire, răcire și transport. De asemenea, se reglementează dreptul producătorilor eligibili de a primi plăți pentru limitarea cantităților de energie electrică din surse regenerabile injectate în rețelele electrice, precum și organizarea licitațiilor și documentația asociată.

Proiectul cuprinde, de asemenea, modificări referitoare la garanțiile de origine care certifică locul de producție al energiei, valorificând resursele existente în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #Energie #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.