Moldova are o șansă de a deveni hub energetic regional! Parlicov se așteaptă ca străinii să ne cumpere vântul

În câțiva ani în Republica Moldova ar urna să apară primele parcuri eoliene urmare a noilor modificări legislative care ușurează activitatea celor care vor să investească în domeniul regenerabilelor, potrivit declarației ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul spune că investițiile în parcurile eoliene va crește capacitatea de export, în condițiile în care piața locală nu are capacitatea de a utiliza întregul volum care ar urma să fie produs.

Astăzi, Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua lectură un proiect de lege ce propune modificări fundamentale în domeniul energiei din surse regenerabile. Aceste modificări reprezintă un pas important în direcția alinierii legislației țării cu cerințele și standardele impuse de Uniunea Europeană.

Una dintre dispozițiile centrale ale proiectului de lege este stabilirea unei ținte naționale sectoriale pentru anul 2030. Aceasta impune ca nu mai puțin de 30% din consumul de energie electrică să provină din surse regenerabile, în comparație cu procentul actual de 6%.

O altă noutate adusă de acest document se referă la tranziția de la contorizarea netă la facturarea netă, iar Guvernul va avea posibilitatea să facă „transferuri statice” de energie din surse regenerabile cu alte state membre ale Comunității Energetice sau cu state membre ale UE.

De asemenea, proiectul propune simplificarea procedurilor administrative pentru dezvoltarea proiectelor în domeniul energiei regenerabile. Se prevede și posibilitatea proprietarilor de apartamente din blocuri multietajate de a instala parcuri de energie regenerabilă pentru consum propriu, chiar și la o altă adresă decât locul de consum, cu condiția ca ambele adrese să se afle în raza aceluiași furnizor.

Schimbările legislative propuse sunt concentrate și în promovarea energiei regenerabile în sectoarele încălzire, răcire și transport. De asemenea, se reglementează dreptul producătorilor eligibili de a primi plăți pentru limitarea cantităților de energie electrică din surse regenerabile injectate în rețelele electrice, precum și organizarea licitațiilor și documentația asociată.

Proiectul cuprinde, de asemenea, modificări referitoare la garanțiile de origine care certifică locul de producție al energiei, valorificând resursele existente în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #Energie #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.