Moldova cu apeducte sufocată de secetă. Doar jumătate din localitățile țării au apă

În anul 2021 lungimea totală a apeductelor şi rețelelor publice de distribuţie a apei s-a extins cu 557,3 km de rețele noi construite (cu 39,7 km în mediu urban și 517,6 km în mediul rural) și a constituit 16,4 mii km, arată datele Biroului Național de Statistică.

Din lungimea totală, 16,1 mii km aparțin sistemelor date în exploatare, iar 0,3 mii km – sistemelor care nu sunt date în exploatare, dar deservesc populația. Cea mai mare pondere a lungimii apeductelor și rețelelor publice nou construite a fost înregistrată în localitățile din regiunea Nord – 238,6 km (42,8%) și din regiunea Centru – 182,0 km (32,7%).

În anul 2021 acces la sistemele publice de alimentare cu apă au avut 54 de municipii și orașe și 864 de localități rurale, ceea ce reprezintă 59,9% din localităţile ţării. Circa 59% din satele Moldovei au avut acces la alimentare cu apă potabilă din sistemele publice3. Din total localități cu acces la sistemele publice de alimentare cu apă (918 localități), 892 dispun de sisteme publice de alimentare cu apă date în exploatare (2 localități dintre acestea, pe lângă sistem dat în exploatare, având și sistem care nu este dat în exploatare). Comparativ cu anul 2017 numărul localităților cu acces la sistemele publice de alimentare cu apă date în exploatare s-a majorat cu 15,3%.

În profil regional, localitățile din mun. Chișinău (91,4%) și UTA Găgăuzia (84,4%) dețin cel mai mare nivel de conectare la sistemele publice de alimentare cu apă, iar cel mai mic nivel îl are regiunea Nord (43,2%).

În medie, pe an la un locuitor revin 25,2 m3 de apă distribuită. Din volumul total de apă distribuită, 66,2 mil. m3 (sau 71,3%) a fost furnizată populaţiei, 4,0% – instituţiilor bugetare, iar 24,7% altor consumatori.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#apeducte #seceta #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.