Moldova cu apeducte sufocată de secetă. Doar jumătate din localitățile țării au apă

25 Mai 2022, 16:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mai 2022, 16:40 // Actual //  bani.md

În anul 2021 lungimea totală a apeductelor şi rețelelor publice de distribuţie a apei s-a extins cu 557,3 km de rețele noi construite (cu 39,7 km în mediu urban și 517,6 km în mediul rural) și a constituit 16,4 mii km, arată datele Biroului Național de Statistică.

Din lungimea totală, 16,1 mii km aparțin sistemelor date în exploatare, iar 0,3 mii km – sistemelor care nu sunt date în exploatare, dar deservesc populația. Cea mai mare pondere a lungimii apeductelor și rețelelor publice nou construite a fost înregistrată în localitățile din regiunea Nord – 238,6 km (42,8%) și din regiunea Centru – 182,0 km (32,7%).

În anul 2021 acces la sistemele publice de alimentare cu apă au avut 54 de municipii și orașe și 864 de localități rurale, ceea ce reprezintă 59,9% din localităţile ţării. Circa 59% din satele Moldovei au avut acces la alimentare cu apă potabilă din sistemele publice3. Din total localități cu acces la sistemele publice de alimentare cu apă (918 localități), 892 dispun de sisteme publice de alimentare cu apă date în exploatare (2 localități dintre acestea, pe lângă sistem dat în exploatare, având și sistem care nu este dat în exploatare). Comparativ cu anul 2017 numărul localităților cu acces la sistemele publice de alimentare cu apă date în exploatare s-a majorat cu 15,3%.

În profil regional, localitățile din mun. Chișinău (91,4%) și UTA Găgăuzia (84,4%) dețin cel mai mare nivel de conectare la sistemele publice de alimentare cu apă, iar cel mai mic nivel îl are regiunea Nord (43,2%).

În medie, pe an la un locuitor revin 25,2 m3 de apă distribuită. Din volumul total de apă distribuită, 66,2 mil. m3 (sau 71,3%) a fost furnizată populaţiei, 4,0% – instituţiilor bugetare, iar 24,7% altor consumatori.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

28 Oct. 2026, 17:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 17:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan propune mutarea Penitenciarului nr. 13 din centrul Chișinăului și vânzarea terenului pe care se află instituția. El consideră că acesta reprezintă una dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului. Șeful Executivului susține că un ar de teren în această zonă ar putea costa între 50.000 și 100.000 de euro, iar în locul închisorii ar putea apărea un hotel, clădiri de birouri sau alte investiții imobiliare care să aducă bani la buget.

„Noi avem un penitenciar în centrul Chișinăului. Cel mai scump pământ din Chișinău, noi ținem deținuți. Cu tot respectul, pot să stea și la Băcioi undeva, sau în afară, sau unde vrem noi să construim”, a declarat premierul, miercuri, 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului, în timpul examinării proiectului privind modificarea acordului de împrumut pentru construcția unui nou penitenciar.

Tofan consideră că menținerea unei închisori într-o zonă imobiliară atât de valoroasă reprezintă o utilizare ineficientă a proprietății statului. În opinia sa, terenul ar trebui valorificat economic, iar banii obținuți din vânzare ar putea fi direcționați către alte investiții publice.

„Pământul acesta din centrul Chișinăului trebuie valorificat pentru lucruri care să aducă bani statului. Să fie un hotel acolo, să fie clădiri de birouri, să fie orice-o fi. Dar să nu stea chiar criminalii din țara asta în cel mai luxos loc”, a afirmat Tofan.

Premierul a avansat și o estimare a prețului terenurilor din zonă, susținând că un ar ar putea valora între 50.000 și 100.000 de euro. Totuși, acesta nu a prezentat o evaluare imobiliară oficială care să confirme sumele.

Actualul Penitenciar nr. 13 ocupă un teren de aproximativ 2,2 hectare, echivalentul a 220 de ari. Raportată strict matematic la intervalul de preț indicat de premier, suprafața ar putea avea o valoare teoretică de 11–22 de milioane de euro. Calculul este însă unul orientativ, nu o evaluare de piață, iar prețul unei eventuale tranzacții ar depinde de regimul juridic și urbanistic al terenului, precum și de condițiile de valorificare.