Moldova, cu un picior în groapă! Unda de șoc a prețurilor. Creșteri importante la produsele vitale în ianuarie

În prima lună a anului 2022 scumpirile au atins un nivel de 15,6% și au fost influențate de majorările de prețuri la produsele alimentare cu 21,05%, mărfuri nealimentare cu 13,37% și serviciile prestate populației cu 14,80%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pe categorii, cel mai mult s-au scumpit legumele cu 59%, ouăle – 36%, uleiul vegetal – 27%, pâinea – 16%, carne și produse din carne – 15,4%, fructele – 15,3%, lactatele – 14,3%.

La produsele nealimentare cele mai mari majori de prețuri au înregistrat resursele energetice – carburanți – 32,4%. Totodată, au crescut prețurile la materiale de construcție cu 26,6%, și confecții – 10,8%.

La serviciile prestate populației, cel mai mult s-au scumpit din contul creșterii prețurilor la serviciile comunal-locative – 25%. Astfel, gazul din rețea a fost, în medie mai scump cu 131%, încălzirea centralizată – cu 20% și serviciile de alimentație publică cu 12%.

Vulnerabili la scumpiri

Potrivit estimărilor BNM, rata anuala a inflației va înregistra valoarea maxima de 15,1 la sută în trimestrul III 2022 și valoarea minima de 4,1 la sută în trimestrul III 2023.

„Accelerarea inflației din ultima perioadă denotă vulnerabilitatea procesului inflaționist autohton față de evoluțiile din mediul extern, explică accelerarea inflației din ultima perioadă, care se datorează preponderent șocurilor de ofertă din perspectiva creșterii prețurilor internaționale și regionale la produsele alimentare, la resursele energetice și la alte materii prime cu repercusiuni asupra prețurilor de import. Totodată, presiuni asupra inflației se manifestă și din partea cererii în contextul creșterii venitului disponibil și al creditării de consum, care au susținut majorarea prețurilor subcomponentelor inflației de bază, dar și a prețurilor la produsele alimentare”, se arată în ultima decizie de politică monetară a băncii centrale.

#preturi #scumpiri #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.