Moldova, cu un picior în groapă! Unda de șoc a prețurilor. Creșteri importante la produsele vitale în ianuarie

În prima lună a anului 2022 scumpirile au atins un nivel de 15,6% și au fost influențate de majorările de prețuri la produsele alimentare cu 21,05%, mărfuri nealimentare cu 13,37% și serviciile prestate populației cu 14,80%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pe categorii, cel mai mult s-au scumpit legumele cu 59%, ouăle – 36%, uleiul vegetal – 27%, pâinea – 16%, carne și produse din carne – 15,4%, fructele – 15,3%, lactatele – 14,3%.

La produsele nealimentare cele mai mari majori de prețuri au înregistrat resursele energetice – carburanți – 32,4%. Totodată, au crescut prețurile la materiale de construcție cu 26,6%, și confecții – 10,8%.

La serviciile prestate populației, cel mai mult s-au scumpit din contul creșterii prețurilor la serviciile comunal-locative – 25%. Astfel, gazul din rețea a fost, în medie mai scump cu 131%, încălzirea centralizată – cu 20% și serviciile de alimentație publică cu 12%.

Vulnerabili la scumpiri

Potrivit estimărilor BNM, rata anuala a inflației va înregistra valoarea maxima de 15,1 la sută în trimestrul III 2022 și valoarea minima de 4,1 la sută în trimestrul III 2023.

„Accelerarea inflației din ultima perioadă denotă vulnerabilitatea procesului inflaționist autohton față de evoluțiile din mediul extern, explică accelerarea inflației din ultima perioadă, care se datorează preponderent șocurilor de ofertă din perspectiva creșterii prețurilor internaționale și regionale la produsele alimentare, la resursele energetice și la alte materii prime cu repercusiuni asupra prețurilor de import. Totodată, presiuni asupra inflației se manifestă și din partea cererii în contextul creșterii venitului disponibil și al creditării de consum, care au susținut majorarea prețurilor subcomponentelor inflației de bază, dar și a prețurilor la produsele alimentare”, se arată în ultima decizie de politică monetară a băncii centrale.

#preturi #scumpiri #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.