Toyota, afectată de criza globală de cipuri. Profiturile au scăzut considerabil

Gigantul japonez al industriei auto Toyota și-a văzut profiturile scăzute cu 21% în ultimele trei luni ale anului 2021, deoarece deficitul global de cipuri a lovit producția.

Compania a spus că profitul operațional în al treilea trimestru a fost de 784,4 miliarde de yeni (6,8 miliarde de dolari). Cel mai bine vândut producător de automobile din lume și-a redus, de asemenea, ținta anuală de producție cu 500.000 de vehicule, la 8,5 milioane.

Se întâmplă în timp ce producătorii din întreaga lume se luptă să găsească suficiente microprocesoare pentru produsele lor.

„Ne cerem scuze sincere pentru neplăcerile cauzate clienților noștri din cauza seriei de reduceri ale volumului de producție din vara trecută. Lucrăm pentru a restabili cât mai curând producția completă”, a spus Toyota într-un comunicat.

În septembrie, Toyota și-a redus producția de vehicule la nivel mondial cu 40% din cauza penuriei de cipuri. Compania a anunțat, de asemenea, o serie de suspendări de producție în ultimele luni din cauza lipsei de piese, deoarece pandemia lovește lanțurile de aprovizionare.

Producătorii de automobile rivali, inclusiv Volkswagen, General Motors, Ford, Nissan, Daimler, BMW și Renault, au redus, de asemenea, producția de vehicule în ultimele luni.

„Lipsa de cipuri va afecta în continuare Toyota în 2022, dar probabil că vor gestiona orice provocări mai bine decât colegii lor”, a declarat Tu Le, directorul general al Sino Auto Insights, pentru BBC. „Cred că ei văd de fapt oportunități în criză datorită încrederii lor în gestionarea penuriei mai bine decât GM și VW. Deci relativ, văd Toyota având un an puternic în comparație cu concurenții”, a adăugat el.

Luna trecută, Toyota și-a consolidat poziția de cel mai mare vânzător de mașini din lume, în timp ce și-a mărit avantajul față de cel mai apropiat rival VW. Separat, în ianuarie Toyota a avertizat clienții din Japonia că vor trebui să aștepte până la patru ani pentru a primi livrarea noului său SUV Land Cruiser.

Firma a spus că întârzierea nu a fost legată de deficitul global de cipuri sau de criza lanțului de aprovizionare. Cu toate acestea, a refuzat să comenteze motivele din spatele termenului lung de livrare.

Lansat în 1951, Land Cruiser este cel mai vândut vehicul Toyota, cu un total de 10,6 milioane vândute în august anul trecut.

Pandemia a înregistrat o creștere a cererii de electronice de larg consum și dispozitive medicale, care conțin toate cipuri de computer. Asta însemna că nu mai erau suficienți semiconductori pentru producătorii de automobile. Când deficitul global de cipuri a lovit industria auto la începutul anului trecut, Toyota era relativ bine pregătită în comparație cu rivalii săi. S-a confruntat cu o problemă similară în urma unui cutremur și a unui tsunami cu un deceniu mai devreme. Pe atunci, fabricile de fabricare a cipurilor au fost avariate, ceea ce a însemnat întreruperi majore de producție pentru Toyota și alți producători de automobile. Toyota și-a revizuit lanțul de aprovizionare și a început stocarea. Asta însemna că avea destui semiconductori pentru a rezista luni de zile.

Dar, pe măsură ce pandemia a prelungit, aceste stocuri sunt în scădere, iar compania se așteaptă acum să-și rateze obiectivul de producție globală. Iar analiştii prevăd că deficitul de cipuri ar putea dura până anul viitor.

Există totuși niște vești bune. În ultimele luni, au avut loc investiții majore în fabrici special pentru fabricarea de cipuri pentru industria auto.

Producătorii de cipuri se luptă acum pentru a câștiga clienți în sectorul auto, după ce deficitul de semiconductori a evidențiat dimensiunea pieței, mai ales că industria în creștere a vehiculelor electrice (EV) necesită o tehnologie și mai avansată.

Pe lângă depășirea deficitului de cipuri, Toyota trebuie, de asemenea, să-și ajungă din urmă rivalii de pe piața vehiculelor electrice dacă dorește să-și păstreze titlul de cel mai bine vândut producător de mașini din lume.

#toyota #vanzari #productie #cipuri #criză #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.