Moldova denunță Convenția cu privire la Adunarea Interparlamentara a CSI! Grosu: Nu putem fi alături de ucigași

Deputații au votat, în ședința de astăzi a Parlamentului, denunțarea Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunității Statelor Independente, adoptata la 26 mai 1996.

„Noi nu vrem să stăm alături de niște ucigași”, a declarat Igor Grosu la ședința Parlamentului.

Propunerea de denunțare a Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a CSI aparține Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, întrucât Republica Moldova nu mai rezonează cu actualele politici, obiective și decizii ale AIP CSI, precum și în contextul declarației ferme a țării noastre de a urma vectorul european. În același timp, țara noastră menține relații interparlamentare cu statele membre AIP CSI la nivel bilateral, inclusiv pe linia grupurilor de prietenie. De menționat că, în contextul politic din regiune, de la începutul acestui an, conducerea Parlamentului n-a aprobat nicio participare la evenimentele AIP CSI. Republica Moldova urma să achite în acest an o cotizație de membru în valoare de 5,8 milioane de lei. Denunțarea convenției nu va afecta drepturile și obligațiile Republicii Moldova în raport cu alte părți la tratat și cu părțile terțe.

Ieri, ministrul de Externe, Nicu Popescu declara într-o conferință de presă că prezența Republicii Moldova în cadrul CSI nu a arătat o eficiență clară în ultimele trei decenii. „În pofida calității de membru în cadrul acestei organizații au fost impuse restricții pentru vinuri fructe legume pe motive politice și geopolitice și nu de calitate”.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conventie #Grosu #CSI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația Națională a cheltuit 400,5 de milioane de lei în anul 2025, pentru reparația drumurilor și podurilor naționale.

În anul 2025 au fost finalizate lucrările la 7 obiective, dintre care pentru 6 urmează recepția la terminarea lucrărilor. Acestea vizează reparația capitală a șase sectoare de drum, cu o lungime totală de circa 25,8 km, reabilitarea a nouă poduri și executarea unei lucrări de stabilizare a terasamentelor afectate de alunecări de teren.

Printre proiectele finalizate se numără reabilitarea unui sector al drumului M1 Leușeni–Chișinău–Dubăsari, inclusiv podul peste râul Bîc și pasajul peste calea ferată, lucrări evaluate la peste 181 milioane de lei, precum și reparația nodului rutier de pe drumul M3 Chișinău–Comrat–Giurgiulești, cu o valoare totală de aproape 59 milioane de lei. De asemenea, au fost realizate lucrări pe drumurile M5 și R26, dar și reconstrucția unui pod pe drumul G104.1 și reparația drumului G108 Florești–Anenii Noi.

Totodată, în cadrul proiectului de reparație a lucrărilor de artă de pe drumul național R6 Chișinău–Orhei–Bălți, a fost finalizată reparația pasajului peste calea ferată de la km 132, urmând ca obiectivul să fie încheiat după finalizarea podului de la km 136,45.

Potrivit AND, șase obiective sunt în prezent în curs de execuție, cu termen de finalizare planificat pentru anul 2026. Acestea includ reparația capitală a cinci sectoare de drum, cu o lungime totală de aproximativ 30,8 km, și reabilitarea unui pod. Valoarea cumulată a acestor lucrări depășește 568 milioane de lei, o parte semnificativă fiind deja valorificată în anul curent.

În plus, au fost semnate contractele de antrepriză pentru alte patru obiective, a căror finalizare este planificată pentru 2026. Acestea vizează reparația pasajelor și podurilor de pe drumurile naționale R6, R37 și G54, precum și lucrări de stabilizare a terasamentelor și construcția trotuarelor pe drumul G65.