Moldova denunță Convenția cu privire la Adunarea Interparlamentara a CSI! Grosu: Nu putem fi alături de ucigași

Deputații au votat, în ședința de astăzi a Parlamentului, denunțarea Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunității Statelor Independente, adoptata la 26 mai 1996.

„Noi nu vrem să stăm alături de niște ucigași”, a declarat Igor Grosu la ședința Parlamentului.

Propunerea de denunțare a Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a CSI aparține Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, întrucât Republica Moldova nu mai rezonează cu actualele politici, obiective și decizii ale AIP CSI, precum și în contextul declarației ferme a țării noastre de a urma vectorul european. În același timp, țara noastră menține relații interparlamentare cu statele membre AIP CSI la nivel bilateral, inclusiv pe linia grupurilor de prietenie. De menționat că, în contextul politic din regiune, de la începutul acestui an, conducerea Parlamentului n-a aprobat nicio participare la evenimentele AIP CSI. Republica Moldova urma să achite în acest an o cotizație de membru în valoare de 5,8 milioane de lei. Denunțarea convenției nu va afecta drepturile și obligațiile Republicii Moldova în raport cu alte părți la tratat și cu părțile terțe.

Ieri, ministrul de Externe, Nicu Popescu declara într-o conferință de presă că prezența Republicii Moldova în cadrul CSI nu a arătat o eficiență clară în ultimele trei decenii. „În pofida calității de membru în cadrul acestei organizații au fost impuse restricții pentru vinuri fructe legume pe motive politice și geopolitice și nu de calitate”.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conventie #Grosu #CSI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Magnatul Vaja Jhashi, cunoscut drept „baronul cerealelor” din Republica Moldova, a făcut publice cifrele care descriu amploarea imperiului agroindustrial pe care îl conduce. Grupul Trans-Oil, controlat de acesta, domină piața cerealelor și a uleiurilor din țară, unde deține o cotă estimată la 60%, fiind cel mai mare procesator, exportator și operator logistic din sector.

Pe segmentul de procesare, Trans-Oil administrează cinci uzine de producere a uleiului vegetal, situate în Bălți, Ceadîr-Lunga și Giurgiulești în Republica Moldova, în Țăndărei în România și în Sid în Serbia. Împreună, aceste unități au o capacitate totală de procesare de 4.150 de tone de semințe de floarea-soarelui pe zi. În Serbia, în localitatea Sremska Mitrovica, grupul construiește o uzină destinată procesării porumbului pentru producerea amidonului și glucozei, extinzându-și astfel activitatea într-un nou segment industrial.

Trans-Oil dispune de o infrastructură logistică proprie, adaptată volumelor mari de export, care include 175 de vagoane de cale ferată, două nave fluviale pentru transportul uleiului, o navă fluvială pentru transportul cerealelor și două nave maritime — una destinată cerealelor și cealaltă uleiului.

Rețeaua portuară operată de Trans-Oil este una dintre cele mai extinse din regiune. Compania administrează două terminale cerealiere în Giurgiulești în Republica Moldova, două terminale de cereale și ulei în Reni în Ucraina, un terminal cerealier și unul de ulei în Luka–Bačka Palanka și Pančevo în Serbia, precum și un terminal de cereale și ulei în Constanța, România. Capacitatea totală de transbordare depășește 5 milioane de tone de cereale și 0,7 milioane de tone de ulei pe an, consolidând poziția grupului ca jucător regional major în transportul și exportul produselor agricole.

Pentru asigurarea mentenanței tehnice și respectarea normelor legale, companiile grupului au investit aproximativ 9 milioane de dolari în anul financiar încheiat la 30 iunie 2025. Trans-Oil continuă astfel politica de modernizare a infrastructurii, menită să susțină ritmul accelerat al activităților comerciale.

Vaja Jhashi, un apropiat al fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, și-a început expansiunea pe piața moldovenească în 2011, consolidându-și poziția prin achiziția de fabrici de ulei, elevatoare și prin construirea terminalelor de la Giurgiulești, obținând totodată finanțări importante de la BERD. Astăzi, el controlează cel mai mare conglomerat agroindustrial din Republica Moldova, cu operațiuni semnificative în România, Serbia și Ucraina, și rămâne una dintre cele mai influente figuri din comerțul regional cu cereale și uleiuri.