Moldova denunță Convenția cu privire la Adunarea Interparlamentara a CSI! Grosu: Nu putem fi alături de ucigași

Deputații au votat, în ședința de astăzi a Parlamentului, denunțarea Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunității Statelor Independente, adoptata la 26 mai 1996.

„Noi nu vrem să stăm alături de niște ucigași”, a declarat Igor Grosu la ședința Parlamentului.

Propunerea de denunțare a Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a CSI aparține Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, întrucât Republica Moldova nu mai rezonează cu actualele politici, obiective și decizii ale AIP CSI, precum și în contextul declarației ferme a țării noastre de a urma vectorul european. În același timp, țara noastră menține relații interparlamentare cu statele membre AIP CSI la nivel bilateral, inclusiv pe linia grupurilor de prietenie. De menționat că, în contextul politic din regiune, de la începutul acestui an, conducerea Parlamentului n-a aprobat nicio participare la evenimentele AIP CSI. Republica Moldova urma să achite în acest an o cotizație de membru în valoare de 5,8 milioane de lei. Denunțarea convenției nu va afecta drepturile și obligațiile Republicii Moldova în raport cu alte părți la tratat și cu părțile terțe.

Ieri, ministrul de Externe, Nicu Popescu declara într-o conferință de presă că prezența Republicii Moldova în cadrul CSI nu a arătat o eficiență clară în ultimele trei decenii. „În pofida calității de membru în cadrul acestei organizații au fost impuse restricții pentru vinuri fructe legume pe motive politice și geopolitice și nu de calitate”.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conventie #Grosu #CSI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 300 de mii de moldoveni cu cetățenie română riscă să rămână fără cartea de identitate urmare a noilor modificări la legislație intrate în vigoare peste Prut, potrivit anunțului Just Consult.

„Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, susține Just Consult.

De la 10 iunie 2023, au intrat în vigoare noi reguli pentru românii care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin. Potrivit noii legi, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligate în termen de 15 zile să își facă mutația.

„Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din buletin de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”, se arată în lege. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei românești.

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi de peste Prut sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. Totodată, la Galați, există o casă cu 3000 de rezidenți.