Moldova, dependentă de importuri. 57% din PIB vine din afara țării

La nivel global, importurile de bunuri și servicii reprezintă aproape 28% din Produsul Intern Brut (PIB) al economiilor lumii, arată datele Băncii Mondiale, care arată fluxurile enorme de mărfuri care traversează granițele anual.

În 2024, Republica Moldova s-a situat într-o poziție dependentă de importuri, cu un raport de 57% din PIB, plasându-se pe locul 55 din 175 de țări analizate. Această dependență ridicată reflectă faptul că o mare parte din bunurile și serviciile consumate în țară provin din afara granițelor, cu un deficit comercial mare și necesitatea aprovizionării externe pentru consumatori și industrie.

La polul opus, economii mici și hub-uri comerciale globalizate prezintă cele mai mari raporturi import/PIB: Hong Kong — 178% din PIB, datorită rolului său major ca centru de reexport internațional și Singapore — 144% din PIB, ca punct strategic de tranzit pentru bunuri. Alte state precum Luxemburg, San Marino sau insule mici din Caraibe și Pacific înregistrează, de asemenea, cifre peste media globală.

Dependența de importuri este un subiect important în politica externă și economică globală, pe fondul eforturilor multor țări de a-și securiza lanțurile de aprovizionare, în special pentru resurse critice cum ar fi mineralele și componentele tehnologice de înaltă performanță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #PIB #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.