Moldova IGF 2025: Provocări globale – soluții locale

18 Apr. 2025, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Apr. 2025, 12:10 // Actual //  bani.md

La Chișinău s-a încheiat cel de-al cincilea Forum Național privind Guvernarea Internetului – Moldova Internet Governance Forum – care a reunit participanți din 15 țări și diverse sectoare pentru un dialog deschis privind vectorii dezvoltării digitale.

În acest an, MIGF s-a desfășurat în format hibrid pe 15 și 16 aprilie, implicând atât participanți offline la Chișinău, cât și o audiență online. Datorită transmisiunii multimedia, forumul a reunit peste 32.000 de spectatori unici, confirmând cererea publică pentru un dialog privind viitorul mediului digital.

La MIGF s-au alăturat reprezentanți ai structurilor guvernamentale, mediului de afaceri, comunității tehnice, mediului academic, precum și parteneri internaționali. Pe parcursul a două zile, forumul a reunit în cadrul sesiunilor sale și al evenimentelor paralele aproximativ 40 de experți de top din Moldova și din alte țări, inclusiv Belgia, Germania, SUA, Ucraina, Georgia, Canada, Singapore, India, țările din Asia Centrală.

Forumul a devenit o platformă incluzivă pentru discutarea provocărilor cheie – de la încrederea digitală și dezvoltarea durabilă până la securitatea cibernetică, inovațiile responsabile și protecția drepturilor digitale ale utilizatorilor. O atenție deosebită a fost acordată modului în care țările și regiunile pot participa la formarea regulilor și abordărilor globale în sfera digitală – inclusiv prin inițiative precum WSIS+20 și Pactul Digital Global.

La deschiderea evenimentului au luat cuvântul reprezentanți ai partenerilor naționali și internaționali, au avut loc transmisiuni live din Geneva, Bruxelles și New York. Veni Markovski, vicepreședinte al Corporației ICANN pentru interacțiunea cu guvernele și organizațiile internaționale, a menționat că participarea la inițiativele globale permite țărilor și regiunilor nu doar să se adapteze la tendințele mondiale, ci și să contribuie la formarea unui mediu digital durabil, incluziv și sigur. Potrivit acestuia, evenimentele naționale, cum ar fi Moldova IGF, joacă un rol crucial în asigurarea unui dialog multilateral și a schimbului de experiență, contribuind la elaborarea unor abordări coordonate ale politicii digitale, ținând cont de specificul local și de provocările globale.

„Astăzi, internetul este o parte integrantă a democrației, economiei și vieții de zi cu zi. Problemele legate de încredere, deschidere și responsabilitate socială ies în prim-plan. Guvernarea internetului nu este doar un set de reguli obligatorii, ci o provocare spre responsabilitatea comună. Scopul nostru comun este de a asigura accesul liber la informație, de a promova conținutul local, de a proteja diversitatea culturală și de a stimula inovațiile. Moldova are un potențial semnificativ în sectorul digital, iar sarcina noastră comună este de a-l valorifica într-un mod durabil și incluziv”, a menționat deputatul Victor Spînu la deschiderea MIGF.

Directorul ANRCETI, Sergiu Gaibu, a confirmat angajamentul autorității naționale de reglementare de a participa activ la formarea politicii digitale de stat, care asigură un internet deschis și sigur, care ține cont de nevoile tuturor utilizatorilor și care răspunde atât tendințelor internaționale, cât și priorităților naționale de dezvoltare digitală. Potrivit acestuia, participarea în calitate de partener la acest eveniment reflectă rolul strategic al ANRCETI în procesul de dezvoltare și reglementare a sectorului IT și al comunicațiilor electronice în Moldova.

„Instituțiile guvernamentale trebuie să integreze componenta digitală în activitatea lor și să colaboreze între ele, precum și cu societatea civilă și partenerii internaționali, pentru a contracara provocările inerente mediului digital, cum ar fi securitatea cibernetică, protecția datelor sau reziliența infrastructurii și a comunicațiilor electronice. Forumul de astăzi este un exemplu al acestor eforturi. În era digitală, accesul la internet nu mai este un lux, ci o necesitate, iar incluziunea digitală devine o prioritate atât la nivel național, cât și european”, a spus șeful ANRCETI.

Unul dintre evenimentele semnificative ale forumului a fost Ziua Acceptării Universale, care a avut loc pe 16 aprilie pentru prima dată în Moldova, cu sprijinul ICANN și UNESCO, și a fost dedicată problemelor de multilingvism și accesibilitate a conținutului digital în spațiul global al internetului. Dezvoltatorii web și programatorii de la Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), Agenția de Guvernare Electronică, companii comerciale, studenți ai Universității Tehnice a Moldovei au participat la un training practic privind dezvoltarea de aplicații și sisteme care respectă principiile acceptării universale. La finalul sesiunii complexe de instruire, le-au fost înmânate certificate.

Organizatorul MIGF este Asociația „Comunitatea Internet” cu sprijinul partenerilor internaționali și naționali. Printre aceștia se numără UN IGF, Internet Society, ICANN, RIPE NCC, precum și TikTok, SecDev Foundation, ARTICLE 19 și Access Now. În Moldova, parteneri au fost Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

„Forumul a demonstrat că dezvoltarea digitală necesită nu doar soluții tehnologice, ci și modele durabile de cooperare între stat, mediul de afaceri, experți, societate și actori internaționali. Un astfel de dialog permite luarea în considerare a diferitelor interese și adaptarea agendei digitale la nevoile reale ale utilizatorilor”, a menționat coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc. Potrivit acestuia, rezultatele forumului vor fi formulate sub formă de concluzii și recomandări cheie, devenind o contribuție la procesul global de discuție a priorităților dezvoltării digitale.

Transmisiunea multimedia a MIGF 2025 a asigurat o acoperire largă a audienței din diferite regiuni ale Moldovei și din alte țări. Transmisiunile live au fost efectuate pe canalele RLive TV și TV Nord, precum și pe paginile mai multor parteneri media ai evenimentului. Numărul total de conexiuni unice la transmisiuni a depășit 32.000, ceea ce demonstrează un interes ridicat pentru problemele dezvoltării digitale și ale guvernării internetului. Partenerii media ai forumului au asigurat o distribuție suplimentară a conținutului, contribuind la creșterea acoperirii și a implicării audienței.

14 Nov. 2026, 11:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a exportat aproape 773 de mii de tone de grâu în primele patru luni ale sezonului agricol 2026–2027, cu 47,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea livrărilor externe a explodat la aproape 3 miliarde de lei, însă în spatele acestor cifre se ascunde o problemă. Este vorba de costurile logistice care s-au dublat, iar fermierii ajung să încaseze mai puțin decât ar sugera prețurile de export.

Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, exporturile de grâu au totalizat 772.862 de tone, față de 522.956 de tone în intervalul similar din 2025. Este al doilea cel mai bun rezultat pentru această perioadă din ultimii șase ani, fiind depășit doar de sezonul 2021–2022, când au fost exportate peste 833 de mii de tone.

Încasările din exporturi au crescut și mai rapid decât volumele, cu 60,2%, de la 1,85 miliarde de lei la 2,96 miliarde de lei. Prețul mediu de export a ajuns la 3,83 lei pentru un kilogram, cu 8,5% peste nivelul înregistrat anul trecut și cu aproape 28% peste cel din 2024.

Cu toate acestea, creșterea prețurilor nu se traduce automat în venituri mai mari pentru agricultori. Economistul atrage atenția că logistica s-a scumpit de două ori față de sezonul precedent, iar o parte importantă din prețul de export este consumată de transport. Prin urmare, prețul net care revine producătorilor agricoli este mai mic în actualul sezon.

O evoluție în creștere a fost înregistrată în octombrie, când Moldova a exportat 167.328 de tone de grâu, față de numai 39.517 tone în aceeași lună a anului trecut. Practic, livrările au crescut de 4,2 ori. În septembrie au fost exportate alte 227.369 de tone, iar împreună cele două luni au adus un volum cu 83% mai mare decât în perioada similară din 2025.

Prețul mediu de export a urcat în octombrie la 4,09 lei/kg, cel mai ridicat nivel lunar din 2026. Potrivit lui Rija, majorarea a fost influențată atât de scumpirea transportului, cât și de livrările către destinații îndepărtate, precum Israelul, unde contractele includ cheltuielile logistice.

România rămâne principalul cumpărător al grâului moldovenesc, cu aproape 288 de mii de tone, echivalentul a 37,3% din total. Urmează Italia, cu 149.762 de tone, Israelul, cu 92.837 de tone, Grecia, cu 75.782 de tone, și Turcia, cu 62.579 de tone. În total, statele Uniunii Europene au absorbit 67,5% din exporturile de grâu ale Republicii Moldova.

Cele mai ridicate prețuri medii au fost înregistrate la livrările către Turcia, de 4,25 lei/kg, și Israel, de 4,10 lei/kg. Aceste valori reflectă însă și costurile mai mari de transport, astfel că nu indică neapărat o rentabilitate superioară pentru producători.

Piața exporturilor rămâne puternic concentrată în mâinile câtorva companii. Doar trei operatori au expediat peste hotare 416.196 de tone de grâu, reprezentând aproape 54% din total. Liderul este RUSAGRO-PRIM, cu 160.648 de tone, urmat de AGRO-NOVA PRIM, cu 145.958 de tone, și OROM-IMEXPO, cu 109.590 de tone.