Moldova se conectează la Europa prin SEPA. Primele dosare de aderare au fost depuse

Republica Moldova avansează decisiv spre integrarea financiară în spațiul european: primele dosare de conectare la SEPA (Single Euro Payments Area) au fost oficial depuse de către băncile comerciale din țară. Evenimentul marchează un moment simbolic și practic în procesul de armonizare a infrastructurii de plăți cu standardele Uniunii Europene.

Procesul este coordonat de Banca Națională a Moldovei (BNM), în parteneriat cu Asociația Băncilor din Moldova (ABM), care acționează ca Organizație Națională de Suport pentru Aderare (NASO).

„Aderarea Republicii Moldova la SEPA înseamnă o deschidere reală către Uniunea Europeană, o punte financiară sigură între Moldova și cetățenii săi, oriunde s-ar afla. Transferurile devin mai rapide, mai sigure și mai ieftine, iar fiecare tranzacție ne apropie de o economie europeană modernă și echitabilă”, a declarat Anca Dragu, guvernatoarea BNM, cu prilejul depunerii cererilor.

Prin aceste demersuri, băncile din Moldova inițiază procesul de integrare în SEPA Credit Transfer (SCT), un pas esențial pentru ca plățile în euro să se desfășoare în aceleași condiții ca în statele membre SEPA.

Beneficiile aderării la SEPA vizează transferuri rapide și sigure în euro către cele 40 de țări membre SEPA, reducerea costurilor și a comisioanelor bancare, creșterea transparenței și eficienței pentru cetățeni, diaspora și mediul de afaceri.

„Aderarea la SEPA nu este doar un pas tehnic – este o declarație de angajament față de standardele europene și un sprijin concret pentru cetățenii și companiile care operează internațional”, a subliniat și Dorel Noroc, președintele ABM.

Republica Moldova a fost inclusă oficial în zona SEPA pe 6 martie 2025, iar depunerea acestor dosare confirmă determinarea fermă de a integra sistemul financiar național în rețeaua europeană de plăți, în linie cu obiectivul strategic al țării de a deveni parte a pieței unice europene.

SEPA este o inițiativă paneuropeană care elimină diferențele dintre plățile naționale și cele internaționale în euro, oferind aceleași condiții de tranzacționare în toate statele participante, inclusiv non-UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sepa #bănci #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.