Laptele moldovenesc dispare de pe piață! Moldova va importa 60% din produsele consumate

Republica Moldova devine tot mai dependentă de importurile de lapte și produse lactate, în pofida creșterii producției în fermele comerciale, anunță economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, sectorul trece printr-o transformare structurală: în timp ce fermele comerciale își măresc producția, gospodăriile populației renunță tot mai mult la creșterea vacilor, iar declinul acestora anulează câștigurile înregistrate de ferme.

Datele arată că producția de lapte în ferme a crescut de la aproximativ 14.700 de tone în 2011 la circa 64.000 de tone în 2025, iar pentru 2026 este estimată la 70.000 de tone. „Avem o creștere de aproape cinci ori față de ultimii 15 ani, însă ea vine exclusiv din ferme, nu din gospodării”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că relansarea fermelor după 2022 a fost susținută de subvențiile acordate de stat, însă această evoluție nu reușește să compenseze prăbușirea producției din gospodăriile casnice, unde efectivele de bovine și cantitatea de lapte continuă să scadă.

Consecința este o dependență tot mai mare de importuri. Dacă în anul 2000 aproape 99% din consumul de produse lactate era acoperit din producția locală, în 2020 importurile reprezentau deja 38% din consum. Pentru 2026, Veaceslav Ioniță estimează că 60% din necesarul de produse lactate al Republicii Moldova va proveni din import.

„Începând cu 2023, Moldova produce mai puțin de jumătate din necesarul de lapte. Practic, laptele local este folosit pentru produse simple, iar produsele procesate – unt, cașcaval și brânzeturi – sunt din import”, a subliniat economistul.

În prezent, consumul anual este estimat la aproximativ 85.300 de tone de lapte, 40.200 de tone de iaurt și chefir, 14.000 de tone de cașcaval și brânzeturi, 6.900 de tone de unt și 2.300 de tone de lapte condensat, o parte importantă a acestor produse fiind importată.

Analiza mai arată că piața brânzeturilor și cașcavalului este dominată de produsele din import. Consumul pe cap de locuitor a crescut de la doar 400 de grame la începutul anilor 2000 la 6,9 kilograme în 2025 și este estimat să ajungă la 8,3 kilograme în 2026, însă peste 85% din acest consum este acoperit din importuri.

Totodată, balanța comercială a sectorului lactatelor s-a deteriorat puternic. Dacă în trecut Republica Moldova exporta mai multe produse lactate decât importa, în prezent deficitul comercial este estimat la aproape 200 de milioane de dolari, generat în principal de importurile de brânzeturi, cașcaval și unt.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, fără investiții suplimentare în ferme, colectarea laptelui și dezvoltarea industriei de procesare, Republica Moldova riscă să rămână dependentă structural de importuri inclusiv pentru produse alimentare de bază. Economistul avertizează, de asemenea, că eventualele modificări fiscale, inclusiv majorarea TVA în sector, ar putea afecta și mai mult o industrie pe care o consideră deja fragilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lapte #import #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#copii #saracie #Moldova