Laptele moldovenesc dispare de pe piață! Moldova va importa 60% din produsele consumate

03 Iul. 2026, 11:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Iul. 2026, 11:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova devine tot mai dependentă de importurile de lapte și produse lactate, în pofida creșterii producției în fermele comerciale, anunță economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, sectorul trece printr-o transformare structurală: în timp ce fermele comerciale își măresc producția, gospodăriile populației renunță tot mai mult la creșterea vacilor, iar declinul acestora anulează câștigurile înregistrate de ferme.

Datele arată că producția de lapte în ferme a crescut de la aproximativ 14.700 de tone în 2011 la circa 64.000 de tone în 2025, iar pentru 2026 este estimată la 70.000 de tone. „Avem o creștere de aproape cinci ori față de ultimii 15 ani, însă ea vine exclusiv din ferme, nu din gospodării”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că relansarea fermelor după 2022 a fost susținută de subvențiile acordate de stat, însă această evoluție nu reușește să compenseze prăbușirea producției din gospodăriile casnice, unde efectivele de bovine și cantitatea de lapte continuă să scadă.

Consecința este o dependență tot mai mare de importuri. Dacă în anul 2000 aproape 99% din consumul de produse lactate era acoperit din producția locală, în 2020 importurile reprezentau deja 38% din consum. Pentru 2026, Veaceslav Ioniță estimează că 60% din necesarul de produse lactate al Republicii Moldova va proveni din import.

„Începând cu 2023, Moldova produce mai puțin de jumătate din necesarul de lapte. Practic, laptele local este folosit pentru produse simple, iar produsele procesate – unt, cașcaval și brânzeturi – sunt din import”, a subliniat economistul.

În prezent, consumul anual este estimat la aproximativ 85.300 de tone de lapte, 40.200 de tone de iaurt și chefir, 14.000 de tone de cașcaval și brânzeturi, 6.900 de tone de unt și 2.300 de tone de lapte condensat, o parte importantă a acestor produse fiind importată.

Analiza mai arată că piața brânzeturilor și cașcavalului este dominată de produsele din import. Consumul pe cap de locuitor a crescut de la doar 400 de grame la începutul anilor 2000 la 6,9 kilograme în 2025 și este estimat să ajungă la 8,3 kilograme în 2026, însă peste 85% din acest consum este acoperit din importuri.

Totodată, balanța comercială a sectorului lactatelor s-a deteriorat puternic. Dacă în trecut Republica Moldova exporta mai multe produse lactate decât importa, în prezent deficitul comercial este estimat la aproape 200 de milioane de dolari, generat în principal de importurile de brânzeturi, cașcaval și unt.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, fără investiții suplimentare în ferme, colectarea laptelui și dezvoltarea industriei de procesare, Republica Moldova riscă să rămână dependentă structural de importuri inclusiv pentru produse alimentare de bază. Economistul avertizează, de asemenea, că eventualele modificări fiscale, inclusiv majorarea TVA în sector, ar putea afecta și mai mult o industrie pe care o consideră deja fragilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Iul. 2026, 11:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Iul. 2026, 11:31 // Actual //  Ursu Victor

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a respins speculațiile potrivit cărora demisia premierului Alexandru Munteanu ar fi fost determinată de neînțelegeri în privința luptei împotriva corupției sau de presupuse blocaje în activitatea Guvernului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate după anunțul privind plecarea premierului.

„Speculațiile precum că a vrut să lupte împotriva abuzurilor sunt false. A avut mână liberă să conducă Guvernul cum a vrut. El a ales să plece”, a declarat șefa statului.

Maia Sandu a apreciat că multe dintre acțiunile Executivului au avut un început bun și l-a caracterizat pe Alexandru Munteanu drept „un om de treabă”, însă a spus că și-ar fi dorit o implicare mai mare din partea acestuia în explicarea reformelor promovate de Guvern.

„Am așteptat mai multă implicare și explicare de ce trebuie să facem aceste reforme”, a afirmat președinta.

Șefa statului a anunțat că, săptămâna viitoare, va începe consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru.

Potrivit acesteia, în cadrul consultărilor, partidele vor putea propune candidați, iar șeful statului va analiza dacă aceștia beneficiază de susținerea necesară în Parlament.

Referindu-se la motivele invocate de fostul premier, Maia Sandu a declarat că Alexandru Munteanu nu a condiționat rămânerea în funcție de restructurări guvernamentale sau de măsuri privind combaterea corupției.

„Nu a fost nicio condiție prezentată de domnul Munteanu cu privire la restructurare sau referitor la corupție. A fost o singură obiecție privind relația interpersonală cu unul dintre membrii Guvernului. A fost o relație cu ministrul Educației, Dan Perciun”, a precizat președinta.

Până la desemnarea unui nou șef al Executivului, interimatul funcției de prim-ministru va fi asigurat de Alexandru Munteanu.

Întrebată despre eventuale schimbări în componența Guvernului, Maia Sandu a declarat că această decizie va aparține viitorului premier.

Totodată, șefa statului a insistat asupra necesității accelerării unor reforme importante, în special politica fiscală și legea salarizării în sectorul public.

„Pe reformele-cheie este nevoie de o asumare mai serioasă și de mesaje mai clare pentru societate privind politica fiscală. Îmi doresc o finalitate pe legea salarizării. Unii vor specula că este vorba doar despre majorări pentru conducerea țării, dar legea îi vizează pe toți funcționarii”, a declarat Maia Sandu.

În dimineața zilei de astăzi, premierul Alexandru Munteanu și anunțat demisia într-o postare pe Facebook.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!