Moldova, în fața unui declin demografic devastator: Peste jumătate din populație ar putea dispărea până în 2100

Conform unei prognoze realizate de Organizația Națiunilor Unite și citate de VisualCapitalist, privind populația Europei până în anul 2100, Republica Moldova urmează să piardă aproximativ 1,5 milioane de locuitori , ceea ce reprezintă o scădere cu 50% pentru o țară cu o populație actuală de circa 2,4 milioane de persoane.

Raportul arată că Europa, în ansamblu, va înregistra un declin demografic de 152,2 milioane de persoane, iar Republica Moldova se numără printre statele cele mai afectate, alături de țări precum Letonia (-928,2 mii), Ucraina (-23,8 milioane) și Belarus (-4 milioane).

Această scădere masivă este atribuită emigrației, fertilității scăzute și mortalității crescute. Moldova, deja confruntată cu o migrație intensă a populației active către țările din Uniunea Europeană, riscă să se confrunte cu efecte severe asupra economiei și sustenabilității sistemelor de sănătate și pensii.

În contrast, câteva țări din Europa, precum Suedia (+710,3 mii) și Luxemburg (+67,5 mii), sunt prevăzute să înregistreze creșteri ale populației, datorită imigrației și ratelor mai ridicate ale natalității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exod #populație #deces

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.