Moldova, în pragul catastrofei energetice! Costuri gigantice pentru curentul din România și risc de întreruperi

Republica Moldova se confruntă cu poate cea mai gravă criză energetică din istoria țării, cu rate ridicate de incertitudine, atât cu privire la asigurarea cu resurse energetice, cât și cu privire la valoarea facturii pe care o vom achita în final, pentru a ieși din această iarnă.

Astfel doar factura pentru energia electrică ar putea ajunge la circa jumătate de miliard de euro, în perioada noiembrie 2022-aprilie 2023, au estimat economiștii de la German Economic Team (GET), scrie Mold-street.

Cel mai prost scenariu

Aceștia, au realizat o analiză a situației în care a ajuns Republica Moldova, după ce de la 1 noiembrie 2022, Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan (Moldgres), a sistat livrările de energie și acum cumpărăm peste 70% din necesarul de curent electric din România.

Economiștii germani au modelat patru scenarii de bază de evoluție a situației în domeniul energetic pentru a prognoza costurile pentru energie electrică în perioada de șase luni dintre noiembrie 2022 și aprilie 2023.

Astfel cel mai prost și mai periculos pentru securitatea energetică a țării este scenariul 1 – fără energie electrică de la Moldgres, adică nu se încheie niciun acord de achiziție a curentului.

Potrivit acestui scenariu Moldgres funcționează doar cu un bloc pentru a satisface doar cererea pe malul stâng al Nistrului. În același timp centralele termoelectrice din Chișinău și Bălți funcționează aproape de nivelul anului trecut.

În acest scenariu, livrările de energie electrică ne vor costa peste 484 milioane euro în perioada între noiembrie 2022 și aprilie 2023, o creștere de 260% față de anul trecut. Este vorba de circa 3% din PIB, și acestea sunt doar costurile directe.

Dar ar putea fi și costuri suplimentare, cum ar fi reducerea producției industriale sau creșterea prețurilor pentru alte sectoare consumatoare de energie (căldură, transport etc.), care sunt estimate la alte circa 350 milioane euro, sau 2,1% din PIB.

Cu absența completă a furnizării Moldgres către malul drept al Republicii Moldova, cea mai mare parte a cererii de energie electrică (53%) este satisfăcută prin importurile de energie pe piața spot, care reprezintă aproape 74% din toate costurile cumulate de-a lungul perioadei de timp. Având în vedere costurile ridicate asociate acestor importuri, riscul de reducere a cererii, dar și a unor întreruperi de curent cresc semnificativ, consideră experții germani

Scenariul 2 – se încheie un contract și Moldgres reia furnizarea de energie electrică, deși la capacitatea limitată, doar până la o treime din necesar, contribuind la reducerea ponderii energiei electrice procurate de pe piața liberă.

Costurile directe sunt estimate la circa 321 milioane euro (circa 2% din PIB), iar cele adiționale la 185,5 milioane euro.

Scenariul 3: Capacitate suplimentară subvenționată de România
În cadrul acestui scenariu, întreaga capacitate contractată de 180 MW este asigurată din România la prețuri mai avantajoase.

Această capacitate suplimentară reduce costurile totale de energie electrică cu peste 22% față de scenariul anterior, deoarece importurile de pe piața spot sunt reduse și mai mult. Costul total pe șase luni pentru acest scenariu se ridică la 249,7 milioane euro sau o creștere de 85% față de anul trecut. Costurile adiționale sunt estimate la 114,4 milioane euro

Scenariul 4: Cel mai bun
În cel mai bun scenariu, pe lângă toate măsurile implementate anterior, administrația și populația din regiunea transnistreană urmează modelul de economisire al malului drept al Republicii Moldova (adică o scădere cu 50% a consumului industrial și 10% a consumului rezidențial).

Acest lucru va permite livrarea volumelor de energie electrică economisite către malul drept al Moldovei, energia electrică produsă de Moldgres reprezentând acum 53% din consumul de curent electric de pe malul drept, permițând limitarea importurilor costisitoare pe piața deschisă la doar 1,1% din necesități. Costurile directe sunt estimate la 203 milioane euro, iar cele adiționale la circa 68 milioane euro.

O eventuală oprire prelungită și completă a Moldgres ar duce la o catastrofă

Analiza denotă că Moldova se confruntă cu o povară financiară mare, ca urmare a agravării crizei electrice a țării. În consecință economiștii de la German Economic Team au făcut unele recomandări, principala fiind menținerea funcționării Moldgres, care este esențială pentru a depăși următoarele șase luni.

Aceasta ar putea necesita trimiterea unor volume mai mari de gaze naturale, păcură și/sau cărbune pentru funcționarea Moldgres. O eventuală oprire prelungită și completă a Moldgres ar duce la o catastrofă economică și umanitară și ar trebui evitată cu orice preț, afirmă experții germani.

Totodată aceasta va permite reducerea riscului unor pene de curent pe scară largă. Potrivit lor cooperarea dintre malul drept și malul stâng al Republicii Moldova în ceea ce privește achiziționarea și logistica aprovizionării cu combustibil este insistent recomandată.

Reducerea consumului de energie electrică este fundamentală

Experții susțin că reducerea consumului de energie electrică este fundamentală pentru diminuarea costurilor și menținerea securității aprovizionării în această iarnă. În special industria necritică consumatoare de energie (ale cărei produse pot fi înlocuite cu importuri) ar trebui să fie stimulată să reducă temporar consumul de energie. Reducerea necesară este cu cel puțin 50% a cererii industriale și cu 10% a cererii rezidențiale

Experții germani spun că împărțirea poverii reducerii consumului de energie între malul stâng și cel drept Moldova este vitală pentru diminuarea costurilor generale. Așa că discuțiile cu reprezentanții din Transnistria trebuie să includă și subiectul reducerii cererii de energie electrică în ambele părți ale țării.

O altă recomandare este asigurarea unei capacități suplimentare de import din România la prețuri subvenționate, care ar reduce dramatic povara costului energiei electrice, în special începând cu luna ianuarie 2023. De altfel România a demonstrat un sprijin considerabil pentru Republica Moldova pe parcursul crizei energetice a Moldovei.

De asemenea ar fi necesară și o utilizarea mai sporită a CET-urilor din Chișinău și Bălți dincolo de nevoile de producere a căldurii. Aceasta poate contribui în principal la scăderea poverii importurilor și a deficitului de energie electrică.

#Cuciurgan #Energie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Viceprim-ministra Republicii Moldova, Doina Nistor, a efectuat o vizită oficială la Bruxelles, unde a purtat discuții la cel mai înalt nivel cu oficiali din Comisia Europeană și Parlamentul European, consolidând angajamentele strategice ale Moldovei în direcția integrării europene. Vizita s-a axat pe patru domenii-cheie: securitate cibernetică, comerț, digitalizare și dezvoltare industrială.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale vizitei a fost semnarea Acordului de aderare a Republicii Moldova la Rezerva Europeană pentru Securitate Cibernetică, împreună cu Roberto Viola, director general pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie din cadrul Comisiei Europene. Acordul garantează Moldovei acces la echipe europene de intervenție rapidă în caz de atacuri informatice și consolidează capacitatea țării de a proteja infrastructura digitală.

„Prin acest acord, devenim parte activă a rețelei europene de securitate digitală. Este un pas concret spre integrarea în infrastructura digitală a UE și o dovadă clară a angajamentului nostru pentru protejarea instituțiilor, a cetățenilor și a democrației”, a declarat Doina Nistor.

În dialogul cu Maroš Šefčovič, comisar european pentru Comerț și Securitate Economică, și cu Sabine Weyand, director general pentru Comerț, oficialii europeni au reiterat sprijinul deplin pentru economia Republicii Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe armonizarea standardelor moldovenești cu cele europene, precum și pe necesitatea diversificării exporturilor pentru a crește valoarea adăugată a produselor moldovenești.

În cadrul întrevederilor cu comisarul pentru Agricultură, Christophe Hansen, și directorul general adjunct Mihail Dumitru, a fost analizat impactul liberalizării comerțului agricol. Exporturile de mere au crescut de la 6,8 milioane de lei în 2021 la 273 milioane în 2024, iar cele de struguri de la 216 milioane la 768 milioane lei în aceeași perioadă.

Totodată, s-a discutat despre necesitatea transformării agriculturii într-un sector mai rezilient la schimbările climatice, prin investiții în digitalizare, tehnologii inteligente și practici durabile.

Împreună cu Andrius Kubilius, comisar pentru Apărare, și Timo Pesonen, director general pentru Industria de Apărare, viceprim-ministra a explorat posibilitățile de integrare a Moldovei în lanțul valoric european de apărare. Moldova ar putea contribui cu expertiză în domenii precum securitate cibernetică, electronică și inginerie, precum și în producția de senzori, software și drone.

În discuțiile cu Gert Jan Koopman, director general pentru Extindere și Vecinătatea Estică, s-a abordat implementarea Planului de Creștere UE, care prevede alocarea a 1,9 miliarde de euro pentru infrastructură, energie, educație și digitalizare.

Totodată, cu Maive Rute, director general adjunct pentru Piața Internă și IMM-uri, s-a discutat lansarea Acordului privind Evaluarea Conformității și Acceptarea Produselor Industriale (ACAA), un pas esențial pentru accesul produselor moldovenești pe piața UE.

La Parlamentul European, Doina Nistor a avut întrevederi cu Karin Karlsbro și Iuliu Winkler, vicepreședinți ai Comisiei pentru Comerț Internațional, care au salutat angajamentul Republicii Moldova pentru Agenda de Reformă 2025–2027.