Moldova, încă doi vecini! Putin schimbă harta Europei

15 Iun. 2022, 11:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iun. 2022, 11:20 // Actual //  bani.md

Unul dintre propagandiștii lui Vladimir Putin a publicat o hartă cu viitoare împărțire a Ucrainei, după ce va fi cucerită de Rusia. Harta arată și ambițiile imperiale ale Kremlinului, dar și planuri mai vechi de rupere a țării vecine în trei state diferite.

Planurile președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, au fost dezvăluite de unul dintre cei mai importanți propagandiști ai săi, Alexandr Koț, scrie Segodnia, care constată că ocupanții nici măcar nu-și mai ascund adevăratele obiective în războiul împotriva Ucrainei.

La Forumul Economic din orașul rus St. Petersburg, din Federația Rusă, a fost prezentată o hartă a modului în care rușii doresc să împartă Ucraina în districte. Harta cu împărțirea Ucrainei, publicată de propagandistul rus Alexandr Koț, prezintă o schemă pentru împărțirea administrativ-teritorială a Ucrainei în cazul ocupării acesteia. Schema este concepută pentru o „perioadă de tranziție” de 3-5 ani.

Ucraina ar urma să fie împărțită în trei, o idee mai veche a Kremlinului. Prima secțiune a țării ar urma să fie așa-numitul „District teritorial de vest”, care ar putea fi format din opt regiuni (Volin, Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Liov, Rivne, Ternopil, Hmelnițki și Cernăuți), cu centrul de district în orașul Hmelnițki.

A doua secțiune a Ucrainei ar urma să fie așa-numitul „District Teritorial Central”, care ar include opt regiuni (Viniția, Jitomir, Kiev, Poltava, Sumi, Harkov, Cerkasy și Chernihiv), cu centrul administrativ în actuala capitală Kiev. Publicația ucraineană remarcă faptul că alte județe nu sunt vizibile în fotografia cu harta noii împărțiri teritoriale a Ucrainei.

A treia secțiune, care cuprinde partea de sud-est a țării, cu Donbasul în care se află cele două republici separatiste Lugansk și Donețk, precum și partea de la nord de Peninsula Crimeea, ocupată de trupele lui Vladimir Putin, cu litoralul ucrainean la Marea Neagră, este în mare parte ocupată de invadatori sau scena unor lupte extrem de grele.

Trebuie remarcat faptul că Pentagonul a confirmat, indirect, că Rusia are astfel de planuri. Cu o zi în urmă, reprezentanții Departamentului Apărării din SUA au declarat că președintele rus Vladimir Putin își dorește încă să cucerească cea mai mare parte a Ucrainei, dacă nu chiar întreaga țară.

Dar, a spus secretarul adjunct al Apărării, Colin Kohl, în prezent președintele rus este nevoit să-și restrângă obiectivele în război, pentru că nu are forța necesară pentru a le atinge.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.