Gazprom strânge lațul de la gâtul Moldovei. Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a convocat, în data de 4 ianuarie, în regim de urgență, Consiliul Suprem de Securitate. În cadrul acestuia a fost pusă în discuție situația din sectorul energetic al țării, creată ca urmare a creșterii semnificative din ultima perioadă, pe piața europeană, a prețurilor de achiziție la gazele naturale.

Membrii CSS au audiat informația despre nivelul plăților efectuate până în prezent pentru consumul de gaze naturale, despre evoluția pentru anul 2022 a prețurilor la gazele naturale importate, despre perspectivele pentru luna ianuarie și soluțiile de depășire a unei potențiale crize. CSS a recomandat Guvernului să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura furnizarea neîntreruptă a gazelor către consumatori.

Astăzi, prețurile spot la gaz s-au majorat cu 17%, la 1100 USD/mia de metri cubi, potrivit datelor Bursei de la Londra ICE. Gazul cu livrarea din februarie s-a tranzacționat la 1028,2 USD, iar după prânz a ajuns să coste 1104,3 USD.

În prezent, tarifele la gazul livrat consumatorilor casnici, care au intrat în vigoare din 1 ianuarie 2022 sunt de 10,19 lei pentru metrul cub, cu 7 bani mai puțin comparativ cu tariful aprobat în data de 20 noiembrie.

Moldovagaz a estimat pentru următoarele 14 luni că prețul de achziție al gazului va fi în medie de 430 USD pentru mia de metri cubi.

Chișinăul a trecut în luna octombrie printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#gaz #preturi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.