Moldova, pe ultimele locuri la investiții în regiune. Bejan: În unele sectoare concurăm cu Africa de Nord

Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut. Despre aceasta a declarat Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, în podcastul ZDCe.

”Slăbuț, trebuie să fim sinceri la acest capitol. Noi o ducem prost în ce privește volumul de investiții pe cap de locuitor. Doar Ucraina stă mai prost decât noi din motive clare”, a precizat oficiala.

Bejan a explicat că, în anumite sectoare, precum industria constructoare de mașini, Moldova nu concurează cu România sau Ucraina, ci cu țări din Africa de Nord, unde companiile internaționale au realizat investiții masive în producția de componente.

„Tunisia, Maroco. Investiții în producerea componentelor pe care le putem produce și noi. Totuși, noi suntem mai scumpi, dar oferim calitate superioară și logistică mai ieftină pentru livrările pe teritoriul Uniunii Europene”, a subliniat ea.

În prezent, Agenția de Investiții finalizează strategia pentru perioada 2025–2030, cu obiective ambițioase. Pentru anul 2025, au fost facilitate investiții de aproape 50 de milioane de euro, iar ținta pentru următorii cinci ani este de 500 de milioane de euro doar prin Agenția de Investiții. Bejan a precizat că agenția vizează și dublarea exporturilor, dar și a întregului flux de investiții străine directe (ISD), ceea ce ar însemna aproximativ 1 miliard de euro anual pentru țară.

„Suntem sub jumătate de miliard acum, dar dacă dăm tare din coate, atunci e posibil să atingem aceste obiective”, a concluzionat directoarea.

Potrivit datelor datele UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%). Această combinație – intrări mai slabe și ieșiri în creștere – indică o balanță de capital mai tensionată decât în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#natalia bejan #investitii in regiune #investitii straine directe #agentia de investitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite urmează să părăsească oficial Organizația Mondială a Sănătății (OMS) joi, decizie care vine în ciuda avertismentelor că retragerea va afecta atât sănătatea publică din SUA, cât și sistemul global de sănătate. Retragerea are loc și în contradicție cu legislația americană, care obligă Washingtonul să achite circa 260 de milioane de dolari în cotizații restante către agenția ONU, scrie REUTERS

Președintele Donald Trump a notificat ieșirea SUA din OMS în prima zi a mandatului său din 2025, prin ordin executiv. Conform legii americane, retragerea necesită un preaviz de un an și plata tuturor obligațiilor financiare înainte de plecare. Joi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a acuzat OMS că nu a reușit să „gestioneze și să împărtășească informații”, și a susținut că acest eșec a costat SUA trilioane de dolari, motiv pentru care președintele a decis suspendarea transferurilor viitoare de fonduri și resurse către OMS.

„Poporul american a plătit mai mult decât suficient acestei organizații”, a transmis purtătorul de cuvânt într-un e-mail.

Experți în sănătate globală au cerut o reconsiderare a deciziei. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat recent că speră ca SUA să revină asupra hotărârii: „Retragerea din OMS este o pierdere pentru Statele Unite și pentru întreaga lume”.

OMS a precizat că SUA nu au achitat încă cotizațiile pentru 2024 și 2025. Statele membre vor discuta situația retragerii SUA la Consiliul Executiv al OMS din februarie, a confirmat agenția pentru Reuters.

Profesorul Lawrence Gostin, director fondator al O’Neill Institute for Global Health Law, a calificat situația drept „o încălcare clară a legii americane”, adăugând însă că este „foarte probabil” ca președintele să nu suporte consecințe.

La Davos, Bill Gates, președintele Gates Foundation, a spus că nu se așteaptă ca SUA să revină în OMS pe termen scurt: „Lumea are nevoie de Organizația Mondială a Sănătății”.

Pentru OMS, ieșirea SUA a declanșat o criză bugetară: conducerea a fost redusă la jumătate, activitățile au fost restrânse, iar aproximativ un sfert din personal urmează să fie disponibilizat până la mijlocul anului. Washingtonul a fost cel mai mare contributor al agenției, cu circa 18% din finanțarea totală.