Moldova rămâne fără copii! În doi ani, țara a pierdut peste 3.532 de nou-născuți

Populația de copii (0–17 ani) a scăzut la 494.099 la 1 ianuarie 2025 față de 508,7 mii la 1 ianuarie 2024. În doar doi ani, cifra s-a redus de la 27.182 născuți-vii în 2022 la 23.648 în 2024, un declin structural care reflectă emigrarea masivă și o natalitate foarte scăzută, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea copiilor în totalul populației continuă să se reducă. Astfel, în anul 2022 ponderea a constituit 21,3%, 21,0% în 2023, 20,7% în 2024 și 20,7% în 2025.
În 2024, Moldova a înregistrat 12,8 născuți-vii la 1.000 locuitori. Datale relevă că zonele de nord-est ale țării înregistrează valori chiar sub 9‰.

În comparație internațională, Moldova se află la mijlocul clasamentului european, depășind România, Italia și Spania, dar rămânând mult sub țările cu natalitate ridicată, precum Muntenegru, Armenia sau Turcia.

În 2023 vârsta medie a mamei la prima naștere în Moldova a ajuns la 26,8 ani, una dintre cele mai mici din Europa, dar în creștere.
Țări precum Italia (31,8 ani) sau Spania (31,5 ani) au împins media europeană mult mai sus, însă tendința de amânare a primei nașteri devine vizibilă și în Moldova.

BNS notează că 20% dintre copii sunt născuți în afara căsătoriei, un indicator în creștere constantă, care arată schimbări sociale profunde în structura familială. Mortalitatea infantilă sub 1 an: de la 10,3‰ în 2022 la 11,8‰ în 2024. Mortalitatea copiilor sub 5 ani: de la 9‰ în 2022 la 10‰ în 2023, fără date finale pentru 2024. Creșterea mortalității la copii este una dintre cele mai grave evoluții demografice, semnalând atât probleme în sistemul medical, cât și în situația social-economică a familiilor.

Rata totală a fertilității este de 1,6 copii per femeie în 2024 – mult sub nivelul de înlocuire a populației (2,1). În același timp, 99,9% dintre copii se nasc cu asistență medicală, ceea ce arată un acces bun la serviciile de maternitate, dar nu rezolvă cauzele structurale ale declinului demografic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mortalitate #depopulare #copii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Republicii Moldova urmează să aprobe proiectul de hotărâre cu privire la achitarea din bugetul de stat pentru anul 2026 a cotizațiilor de membru față de organizațiile internaționale. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, prevede alocarea unei sume totale de 56,4 milioane de lei, bani care vor fi direcționați către 56 de organizații internaționale și regionale, în baza angajamentelor asumate de statul moldovean prin tratate și acorduri ratificate

Lista este structurată în două categorii distincte. Pentru patru organizații parlamentare internaționale sunt prevăzute alocații în valoare de 1,8 milioane de lei, în timp ce pentru 52 de organizații internaționale și regionale sunt planificate 54,6 milioane de lei, adică aproape 97% din suma totală prevăzută pentru 2026

Cele mai mari cotizații urmează să fie achitate către Consiliul Europei, unde contribuția totală, inclusiv cele voluntare, ajunge la 10,68 milioane de lei. O sumă de 5,41 milioane de lei este destinată Organizația Națiunilor Unite, iar Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare va primi aproape 4,93 milioane de lei. Printre contribuțiile mari se mai numără cele către Comisia Dunării, în valoare de 3,56 milioane de lei, Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM, cu peste 2,22 milioane de lei, precum și Organizația Internațională a Francofoniei, care va beneficia de 2,04 milioane de lei

Pe listă se mai regăsesc contribuții către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Mondială a Sănătății, Curtea Penală Internațională, Agenția Internațională pentru Energia Atomică, INTERPOL, Tratatul Comunității Energetice, precum și către structuri internaționale din domeniul poștal, telecomunicații, aviație civilă, standardizare și transport feroviar

Nota de fundamentare arată că alocațiile pentru 2026 sunt cu aproximativ 4,4% mai mari față de cele aprobate pentru anul 2025, creșterea fiind determinată de majorarea cotizațiilor în cadrul unor organizații internaționale și de fluctuațiile cursului valutar. În același timp, numărul total al organizațiilor finanțate se reduce cu trei față de anul precedent, ceea ce a permis economii parțiale redirecționate pentru acoperirea creșterilor de costuri.