Moldova scapă de o relicvă sovietică! Două CET-uri moderne vor înlocui centrala învechită din 1951

Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Energiei și Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE), a demarat procesul de selecție pentru construirea a două Centrale Electrice cu Termoficare (CET-uri) performante la Termoelectrica S.A.. Noile centrale vor avea o capacitate electrică de 55 MW și termică de cel puțin 43 Gcal/h, contribuind semnificativ la modernizarea sistemului energetic național.

Pentru realizarea proiectului, a fost lansată o licitație internațională, la care și-au depus ofertele patru companii din Turcia, Ungaria și Azerbaidjan. Procesul de selecție include două etape:

Deschiderea și analiza ofertelor financiare, unde vor fi luate în considerare doar companiile care trec de calificarea tehnică.
Un proiect de 81 milioane de euro, finanțat de Banca Mondială
Noile centrale vor fi construite în cadrul celui de-al doilea Proiect de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (PIESACET-2), finanțat de Banca Mondială, cu un cost estimativ de 81 milioane de euro.

Construcția celor două CET-uri va dura doi ani de la semnarea contractului și va înlocui fosta CET-1, aflată în exploatare din 1951. Noile centrale vor funcționa pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul rece, acoperind cererea de apă caldă menajeră și contribuind la reducerea dependenței energetice a țării.

CET-urile vor utiliza tehnologii moderne și flexibile de cogenerare, ceea ce va permite o eficiență energetică ridicată, reducerea costurilor și sporirea capacității interne de producție a energiei electrice. Acest proiect este un pas important în direcția securității energetice a Republicii Moldova și modernizării infrastructurii de termoficare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cet #modernizare #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.