Moldova IGF 2025: Provocări globale

La Chișinău s-a încheiat cel de-al cincilea Forum Național privind Guvernarea Internetului – Moldova Internet Governance Forum – care a reunit participanți din 15 țări și diverse sectoare pentru un dialog deschis privind vectorii dezvoltării digitale.

În acest an, MIGF s-a desfășurat în format hibrid pe 15 și 16 aprilie, implicând atât participanți offline la Chișinău, cât și o audiență online. Datorită transmisiunii multimedia, forumul a reunit peste 32.000 de spectatori unici, confirmând cererea publică pentru un dialog privind viitorul mediului digital.

La MIGF s-au alăturat reprezentanți ai structurilor guvernamentale, mediului de afaceri, comunității tehnice, mediului academic, precum și parteneri internaționali. Pe parcursul a două zile, forumul a reunit în cadrul sesiunilor sale și al evenimentelor paralele aproximativ 40 de experți de top din Moldova și din alte țări, inclusiv Belgia, Germania, SUA, Ucraina, Georgia, Canada, Singapore, India, țările din Asia Centrală.

Forumul a devenit o platformă incluzivă pentru discutarea provocărilor cheie – de la încrederea digitală și dezvoltarea durabilă până la securitatea cibernetică, inovațiile responsabile și protecția drepturilor digitale ale utilizatorilor. O atenție deosebită a fost acordată modului în care țările și regiunile pot participa la formarea regulilor și abordărilor globale în sfera digitală – inclusiv prin inițiative precum WSIS+20 și Pactul Digital Global.

La deschiderea evenimentului au luat cuvântul reprezentanți ai partenerilor naționali și internaționali, au avut loc transmisiuni live din Geneva, Bruxelles și New York. Veni Markovski, vicepreședinte al Corporației ICANN pentru interacțiunea cu guvernele și organizațiile internaționale, a menționat că participarea la inițiativele globale permite țărilor și regiunilor nu doar să se adapteze la tendințele mondiale, ci și să contribuie la formarea unui mediu digital durabil, incluziv și sigur. Potrivit acestuia, evenimentele naționale, cum ar fi Moldova IGF, joacă un rol crucial în asigurarea unui dialog multilateral și a schimbului de experiență, contribuind la elaborarea unor abordări coordonate ale politicii digitale, ținând cont de specificul local și de provocările globale.

„Astăzi, internetul este o parte integrantă a democrației, economiei și vieții de zi cu zi. Problemele legate de încredere, deschidere și responsabilitate socială ies în prim-plan. Guvernarea internetului nu este doar un set de reguli obligatorii, ci o provocare spre responsabilitatea comună. Scopul nostru comun este de a asigura accesul liber la informație, de a promova conținutul local, de a proteja diversitatea culturală și de a stimula inovațiile. Moldova are un potențial semnificativ în sectorul digital, iar sarcina noastră comună este de a-l valorifica într-un mod durabil și incluziv”, a menționat deputatul Victor Spînu la deschiderea MIGF.

Directorul ANRCETI, Sergiu Gaibu, a confirmat angajamentul autorității naționale de reglementare de a participa activ la formarea politicii digitale de stat, care asigură un internet deschis și sigur, care ține cont de nevoile tuturor utilizatorilor și care răspunde atât tendințelor internaționale, cât și priorităților naționale de dezvoltare digitală. Potrivit acestuia, participarea în calitate de partener la acest eveniment reflectă rolul strategic al ANRCETI în procesul de dezvoltare și reglementare a sectorului IT și al comunicațiilor electronice în Moldova.

„Instituțiile guvernamentale trebuie să integreze componenta digitală în activitatea lor și să colaboreze între ele, precum și cu societatea civilă și partenerii internaționali, pentru a contracara provocările inerente mediului digital, cum ar fi securitatea cibernetică, protecția datelor sau reziliența infrastructurii și a comunicațiilor electronice. Forumul de astăzi este un exemplu al acestor eforturi. În era digitală, accesul la internet nu mai este un lux, ci o necesitate, iar incluziunea digitală devine o prioritate atât la nivel național, cât și european”, a spus șeful ANRCETI.

Unul dintre evenimentele semnificative ale forumului a fost Ziua Acceptării Universale, care a avut loc pe 16 aprilie pentru prima dată în Moldova, cu sprijinul ICANN și UNESCO, și a fost dedicată problemelor de multilingvism și accesibilitate a conținutului digital în spațiul global al internetului. Dezvoltatorii web și programatorii de la Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), Agenția de Guvernare Electronică, companii comerciale, studenți ai Universității Tehnice a Moldovei au participat la un training practic privind dezvoltarea de aplicații și sisteme care respectă principiile acceptării universale. La finalul sesiunii complexe de instruire, le-au fost înmânate certificate.

Organizatorul MIGF este Asociația „Comunitatea Internet” cu sprijinul partenerilor internaționali și naționali. Printre aceștia se numără UN IGF, Internet Society, ICANN, RIPE NCC, precum și TikTok, SecDev Foundation, ARTICLE 19 și Access Now. În Moldova, parteneri au fost Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

„Forumul a demonstrat că dezvoltarea digitală necesită nu doar soluții tehnologice, ci și modele durabile de cooperare între stat, mediul de afaceri, experți, societate și actori internaționali. Un astfel de dialog permite luarea în considerare a diferitelor interese și adaptarea agendei digitale la nevoile reale ale utilizatorilor”, a menționat coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc. Potrivit acestuia, rezultatele forumului vor fi formulate sub formă de concluzii și recomandări cheie, devenind o contribuție la procesul global de discuție a priorităților dezvoltării digitale.

Transmisiunea multimedia a MIGF 2025 a asigurat o acoperire largă a audienței din diferite regiuni ale Moldovei și din alte țări. Transmisiunile live au fost efectuate pe canalele RLive TV și TV Nord, precum și pe paginile mai multor parteneri media ai evenimentului. Numărul total de conexiuni unice la transmisiuni a depășit 32.000, ceea ce demonstrează un interes ridicat pentru problemele dezvoltării digitale și ale guvernării internetului. Partenerii media ai forumului au asigurat o distribuție suplimentară a conținutului, contribuind la creșterea acoperirii și a implicării audienței.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ocupă deocamdată un rol secundar în tranzitul feroviar al cerealelor ucrainene spre Uniunea Europeană, însă ruta prin țara noastră ar putea căpăta o importanță mai mare dacă sunt rezolvate blocajele legate de rotația vagoanelor și formarea trenurilor complete, arată o analiză a economistului Iurie Rija, bazată pe datele RAIL.insider.

Potrivit analizei, frontiera vestică a Ucrainei funcționează prin patru mari canale de evacuare – Polonia, Ungaria, România și Slovacia – care au absorbit în august un flux total de 192,8 vagoane pe zi.

Distribuția este relativ echilibrată. Polonia preia aproximativ 29% din flux, Ungaria 26%, România 24%, iar Slovacia 21%. Astfel, nu există o singură rută dominantă, iar sarcina este împărțită între patru coridoare comparabile.

În acest sistem, ruta prin Republica Moldova, pe segmentul Vălcineț – Bălți – Ungheni, este utilizată pentru tranzitul a aproximativ 15-20 de vagoane pe zi.

Iurie Rija subliniază că aceasta nu reprezintă o a cincea direcție independentă de export, ci mai degrabă o ramură alternativă a coridorului românesc. Cu alte cuvinte, Republica Moldova nu deschide o piață nouă pentru mărfurile ucrainene, ci oferă o infrastructură alternativă pentru accesul către aceeași destinație europeană.

Dacă la cele 192,8 vagoane care traversează direct frontiera vestică a Ucrainei sunt adăugate în medie 17,5 vagoane pe zi tranzitate prin Moldova, fluxul total ajunge la aproximativ 210 vagoane pe zi. Ponderea Republicii Moldova este astfel de circa 8%.

Economistul califică rolul actual al țării drept unul de „valvă de siguranță secundară”, mai degrabă decât de coridor principal.

Deși volumul este redus raportat la întregul sistem ucrainean, impactul asupra infrastructurii feroviare moldovenești este semnificativ. La o capacitate de 68-70 de tone pentru un vagon și un ritm de 15-20 de vagoane zilnic, prin Moldova sunt transportate între 1.050 și 1.400 de tone pe zi.

La nivel lunar, volumul ajunge la aproximativ 35.000 de tone.

Iurie Rija notează că această cantitate este mică raportată la comerțul agricol moldovenesc, însă pune o presiune vizibilă asupra activelor feroviare – locomotive, linii, personal și capacitatea de manevră.

Problema majoră este însă rotația materialului rulant. Până la 4 septembrie, doar aproximativ 50 de vagoane goale reveniseră, în condițiile în care circa 500 de vagoane încărcate tranzitaseră în aceeași perioadă.

Raportul de aproape 10 la 1 dintre intrări și vagoanele întoarse arată că principalul blocaj nu mai este cererea, ci disponibilitatea materialului rulant gol.

Dacă această rotație nu este accelerată, capacitatea de transport rămâne plafonată, indiferent de volumul de marfă care ar putea fi preluat.

În opinia economistului, infrastructura feroviară moldovenească are în acest context un rol dublu. Pe de o parte, oferă o rută de decompresie pentru sistemul ucrainean, care funcționează deja la o capacitate ridicată. Pe de altă parte, tranzitul aduce venituri suplimentare operatorului feroviar moldovenesc și poate justifica investiții în locomotive, infrastructură și gestionarea materialului rulant.

Rija concluzionează că Republica Moldova nu concurează direct cu Polonia, Ungaria, România sau Slovacia pentru volumele de cereale ucrainene, ci ocupă o nișă de rută auxiliară, cu potențial de creștere.